Poluarea din Orașul Comoară a devenit o realitate. Dincolo de poluarea mediului cauzată de noxele emanate de autovehicule, o altă problemă o reprezintă poluarea fonică. Zgomotul cauzat de autoturisme – 200.000 de mașini este cifra oficială pe care o acceptă administrația locală – este pur și simplu ignorat, în vreme ce aproape singura situație aflată în dezbatere se referă la poluarea fonică cauzată de… avioane.
Înainte de orice, se cuvine să amintim că Harta Zgomotului nu a mai fost actualizată din anul 2014.
Dacă veți consulta site-ul oficial al Primăriei Cluj-Napoca veți constata că problema zgomotului din oraș reprezintă de fapt ultima preocupare a municipalității.
Ca să înțelegem cât de fals este abordată problema zgomotului din municipiul Cluj-Napoca, putem urmări principalele surse ale poluării fonice, după cum au fost expuse acestea încă din 2014 de către administrația locală.
Ei bine, principala sursă de zgomot, conform acestui grafic, o reprezintă activitatea industrială. La o adică, ne aflăm pe o pistă greșită întrucât industria Clujului este demult la pământ.
Este municipiul Cluj-Napoca un oraș cu profil industrial?
Nu trebuie să răspundeți, întrebarea comportă un caracter retoric…
Brusc, pe locul secund este situat zgomotul provocat de zborul aeronavelor.
Trei. Trafic feroviar și tramvaie.
Iar traficul rutier – principala sursă de zgomot – se află pe ultimul loc în acest clasament.
Desigur, a fost întocmit și un plan de acțiuni, câteva hărți din care putem afla care sunt zonele cu o poluare fonică crescută. Și cam atât.
Autoturismele care tranzitează zilnic municipiul oferă o muzică a motoarelor greu de egalat de către orice altă cauză. Și totuși, aceasta este ultima problemă luată în considerare de către analiști, specialiști și alți experți în domeniu, cu care Primăria Cluj-Napoca conlucrează îndeaproape.
Și totuși, din 2014 încoace au mai trecut niște ani. Să vedem ce presupune planul de acțiune asumat de administrația locală în urmă cu 5 ani:
Dezvoltarea transportului public. De altfel, chiar ieri scriam că municipalitatea clujeană toacă peste 300.000 de euro bani publici pentru achiziționarea a 10 autobuze second hand care să acopere zona metropolitană. Prin urmare, zgomotul produs de aceste hârburi pe roți, din anul 2005, ni-l putem cel puțin imagina.
Reorganizarea traficului și a parcărilor. Traficul este unul de coșmar, aspect cu care suntem în mare parte, de acord. Și este destul de târziu pentru a fi supus unei reorganizări notabile care să producă efecte imediate în materie de reducere a zgomotului. Cât privește parcările, în afară de Parkingul Negoiu, din cartierul Mănăștur, dat în folosință după cca 5 ani de lucrări, administrația locală nu a reușit să realizeze altele. Altele sunt în lucru abia. Cât despre parcările cu barieră din centrul municipiului, vezi Piața Unirii sau Piața Mihai Viteazul, acestea nu au nici un aport în reducerea zgomotului cauzat de autoturisme.
Dezvoltarea transportului cu bicicleta. Ei bine, acesta este probabil unul dintre cele mai rușinoase proiecte coordonate de primăria lui Boc: Bike Sharing, un program împotmolit pe parcurs, pentru care municipalitatea nu a eliberat carduri pentru sistemul de sharing timp de cca 3 ani. Despre infrastructura necesară în acest sens, adică pistele pentru biciclete, nu putem spune decât că lipsesc sau sunt trasate după ureche. Cu alte cuvinte, insuficiente pentru a produce efecte în materie de reducere a zgomotului și pentru a reprezenta cu adevărat o alternativă la autoturismele parcate peste tot: pe trotuar, la umbra copacilor, pe trecerile de pietoni etc.
Înnoirea parcului de vehicule a transportului în comun. Aceeași problemă nerezolvată: la 5 autobuze electrice achiziționate, care circulă pe rute centrale mai mult pentru reclamă, municipalitatea achiziționează 10 autobuze second hand pentru zona metropolitană, unde locuiesc cetățeni „de mâna a doua”.
Utilizarea conceptului „Centru Verde”. Aceasta este o măsură ce nu ne spune nimic, întrucât nu este detaliată nicium de către municipalitate. Probabil, vizează „spațiul verde”, dar știm prea bine că orașul betoanelor, Cluj-Napoca, poate fi reprezentat de culoarea „verde” prea puțin: un exemplu în acest sens este demersul pentru „Parcul Est”, care s-a constituit într-o adevărată inițiativă civică, dar care s-a lovit de administrația locală, municipalitate pregătită să le ofere clujenilor mai degrabă un Aqua Park cu servicii contra cost, decât un spațiu verde bine amenajat. Un spațiu liber și cu adevărat verde.
Avioanele de pe cer și zgomotul mașinilor din „infern”
Discutăm de o comedie prea puțin divină, întoarsă cu susul în jos: deși problema zgomotului cauzat de autoturisme este cât casa, deputatul independent Adrian Dohotaru lansa o solicitare îndrăzneață: modificarea culoarului de zbor al aeronavelor pentru diminuarea disconfortului fonic. Zeci de mii de locuitori sunt afectați de cursele aeriene, spune politicianul, unii fiind nevoiți să se trezească la ora 6 dimineața din cauza zgomotului. Problema este reală și-i afectează pe locuitorii din imediata apropiere a Aeroportului clujean.
„Aeroportul este poziționat în așa fel, și culoarele de zbor, încât străbat tot orașul, iar bineînțeles, cartierele de lângă aeroport sunt cele mai afectate”, declara recent, Dohotaru.
Deputatul clujean atrage atenția că cele mai multe accidente au loc la decolare și aterizare și „e doar o chestiune de timp până când se va produce prima defecțiune a unui avion deasupra orașului”.
Desigur, aspectele semnalate de Adrian Dohotaru sunt reale și pot fi supuse dezbaterii.
Cu toate acestea, problema de fond pare a fi totuși alta: zgomotul cauzat de traficul rutier, de autoturismele aflate în trafic. Această problemă pare a fi fără soluție, motiv pentru care este ingnorată pe față.
Actualizarea Planului de Acțiune pentru diminuarea nivelului de zgomot în Municipiul Cluj-Napoca
Deși măsurile notate în Planul de Acțiuni pentru reducerea zgomotului au fost surprinse încă în 2014, acestea au rămas mai mult sau mai puțin la stadiul de intenție, de proiect. Au rămas notate. Și atât.
Cu toate acestea, un prim pas a fost înregistrat în iunie 2019, atunci când a fost disponibil noul plan de acțiune, actualizat. Pentru întocmirea acestuia, municipalitatea clujeană a participat cu suma de 10.000 de euro.
Planul de acțiuni a fost actualizat și pus la sertar. Nici un cuvânt despre festivalurile generatoare de zgomot, precum Untold.
Pentru analiza acestui plan a fost organizată o ședință de lucru în 12 august 2019. Și de această dată, discuțiile s-au axat pe zgomotul produs de aeronave.
Avioane în sus.
Avioane în jos.
Iar așa-numitul „Plan de măsuri” nu este decât o poveste de adormit copiii: acesta este bazat pe câteva simulări și coroborare a unor date matematice ce relevă zgomotul cauzat de trafic și alte activități industriale.
Să ne-nțelegem: nu au fost făcute măsurători propriu-zise în teren.
Doar calcule și analize matematice. Apropo, măsurătorile au fost efectuate în urmă cu vreo 2, 3 ani. Firma care a realizat aceste măsurători, Enviro Consult SRL, a întocmit și harta de zgomot a orașului.
„Acest plan de acţiune a fost efectuat pe baza hărţilor strategice de zgomot ale MunicipiuluiCluj Napoca realizate în anul 2018 de SC ENVIRO CONSULT SRL. Anul de referinţă pentru care s-a realizat elaborarea hărţilor strategice de zgomot pentru Municipiul Cluj-Napoca este 2016”, se precizează în documentul citat.
Prin urmare, aflăm că „analiza” întreprinsă nu reflectă sub nici o formă situația din municipiul Cluj-Napoca, nu i-a în calcul sursele de poluare fonică, ci a fost supusă unor cerințe prevăzute de lege și în documentele municipalității.
Deci, unor cerințe minime.
De această dată însă, ordinea factorilor generatori de zgomot a fost inversată: trafic rutier, trafic feroviar, activitate industrială. Și, bineînțeles, traficul aerian. Atât.
Ei bine, până ce acest plan de acțiune va fi și implementat, studiul se păstrează la sertar. Întrucât municipalitatea clujeană nu a mai înregistrat noi pași pentru diminuarea zgomotului. Centură metropolitană? Rețea urbană strategică de ciclism? Zone/străzi exclusiv pietonale? Realizarea parcărilor de tip „park&ride”? Noi zone verzi?
Toate acestea țin de domeniul fantasticului. Sau a viitorului care nu ne aparține. Și, evident, o bună parte dintre aceste măsuri trebuiau luate încă în urmă cu 5 ani.
Dar e bine și-așa rău cum e.
Până una-alta, poluarea fonică cauzată de trafic nu este încă asociată cu poluarea mediului, într-un studiu complex, iar administrația se ocupă de „avioane”.
Mai mult metaforic, decât propriu-zis.
Până ce problema zgomotului va constitui o problemă demnă de luat în seamă și de aleșii locali, clujenii n-au decât să asculte muzica motoarelor și să facă slalom printre mașini.
Apropo de poluarea mediului: Nivelul de poluare din Piața Mihai Viteazul depășește de 4 ori limita admisă: 119 micrograme la trecerea de pietoni. Iar din 4 stații de monitorizare în Cluj, funcționează doar 2