În ultimele două decenii, comuna Baciu a încetat să mai fie o zonă rurală de lângă Cluj, ea devenind un alt cartier-dormitor al Clujului, la fel ca Floreștiul. Pe străduțele care pleacă de pe Calea Baciului, printre case, în perioada comunistă au răsărit câteva blocuri, aerisite însă și cu spații verzi.
În ultimii zece ani, comuna a fost luată în vizor de imobiliarii clujeni care au găsit aici terenuri ieftine și au construit în neștire apartamente care s-au vândut ca pâinea caldă, la prețuri excelente. În Baciu vă puteți cumpăra și acum un apartament de 2-3 camere, finisat și mobilat, cu banii cu care la Cluj reușiți să achiziționați cel mult o garsonieră de 28 mp în Mănăștur.
Prost nu a fost nici cine a construit, nici cine a cumpărat, pentru că Baciu a fost o bună alternativă pentru clujenii care aveau nevoie de mai mult spațiu locativ, dar care nu dispuneau de sumele necesare pentru a cumpăra un apartament spațios în Cluj.
Problemele încep însă să apară acum, după ce noii locatari s-au mutat în blocurile din care fac zilnic naveta spre locul de muncă. Calea Baciului și, mai departe, de la sensul giratoriu, străzile Corneliu Coposu și Tudor Vladimirescu colectează întregul trafic al comunei. Sute de mașini, mii de oameni se înghesuie zilnic pe singura cale de acces spre Cluj. Și calvarul lor se va accentua pentru că în comună se construiește și în prezent într-un ritm infernal. Peste noapte, apar noi șantiere, chiar noi străzi secundare, problema fiind calea de acces principală, care rămâne una singură.
Haosul urbanistic din Baciu, tradus la orele de vârf în supraaglomerare rutieră, se revarsă în traficul dezastruos din Cluj, contribuind din plin, alături de Florești și de blocurile între case din oraș, la blocarea municipiului care se sufocă sub presiunea intereselor imobiliare.
Două zone s-au dezvoltat sălbatic în Baciu: zona Petrom, aflată mai aproape de Cluj, și zona Primăriei sau a restaurantului Regal, mai departe cu 2 kilometri.
Zona Petrom
La blocurile din zona Petrom se urcă pe o stradă îngustă, care se ramifică spre construcții mai vechi și mai noi.
Blocurile noi, terminate în ultimii 2 ani, au un aspect modern, dar cele vechi, înnegrite și scorojite, au deja un aer trist, de ghetouri (la doar 10-15 ani de la darea în folosință).
Chiar dacă au un aspect modern, construcțiile de abia terminate sunt construite în așa fel încât vecinii din blocurile alăturate își pot schimba reciproc canalele TV din telecomandă.
Când blocurile din imagine vor fi terminate, alte sute de mașini vor intra în trafic și pe Coposu nu se va mai sta o oră seara, ca acum, ci două ore.
Există străzi în această zonă care le promit clujenilor, la jumătate prețul față de Cluj, o locuire decentă:
Problema este însă a căii de acces. Comuna se extinde pe dealuri, însă tot ce se construiește sunt blocuri. Fără școli, grădinițe, clinici medicale, spații de birouri ș.a.m.d. Doar dormitoare:
Zona Primăriei
Mai adânc în comună, pe un alt deal, deasupra Primăriei, dezvoltatorii au construit blocuri la stânga și la dreapta unei alte străduțe strâmte și abrupte. Unele dintre drumurile precare, care duc spre noile construcții, au fost închise circulației publice, ele fiind destinate doar riveranilor cărora li se respectă dreptul de a se bloca în trafic doar unii pe alții:
Aceasta este principala cale de acces spre noile blocuri din zona Primăriei, cunoscută și ca zona restauratului Regal:
Praf, glod, mizerie, un șantier care durează de ani de zile și care nu se va termina prea curând. Pentru că noi străzi iau naștere de la un sezon imobiliar la altul:
Bloc în bloc, până nu mai este loc:
Această comună a devenit un altfel de Florești. O singură cale principală de acces spre sute de noi blocuri înghesuite în care doar se doarme. Un haos urbanistic ce înflorește, până ne vom usca în trafic de tot.