Haideţi să nu mai cerem doar Străzii să rezolve problemele Democraţiei. Deseori Strada este la fel de stupidă ca şi Guvernarea. Iar emoţiile nu ţin loc de legi

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ia în discuţie, astăzi, prevederile OUG 92/2018 legate de vechimea procurorilor din Parchetul General, DNA, DIICOT. Se discută prevederea potrivit căreia:

"procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţei de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare".

Deoarece noile reglementări din ordonanţa de urgenţă impun şi o vechime de cel puţin 10 ani în magistratură (pentru procurorii din Parchetul General, DNA şi DIICOT), o bună parte a românilor a început să se întrebe dacă nu cumva prin aceaste prevederi s-au distrus pe “politică de cadre” DNA şi DIICOT.

A, era să uit, se mai vorbeşte şi despre susţinerea unui concurs la angajarea din trecutul destul de îndepărtat pentru unii (8, 9 ani), în condiţiile în care majoritatea acestor procurori au susţinut atunci doar un interviu la angajare.

Cei care au ajuns la DNA şi la DIICOT prin concurs rămân pe poziţie, chiar dacă nu au vechimea, că îndeplineau condiţiile legale de la momentul angajării prin concurs – CSM i-a numit în funcţii conform legilor existente şi aplicabile - şi, nicăieri în lumea aceasta, decât în cazul unui abuz ce poate fi semnalat contenciosului administrativ, nimeni nu poate invoca retroactivitatea aplicării unor norme inexistente la data la care s-a făcut concursul, respectiv: angajarea.

Acei procurori care se vor simţi lezaţi în cariera profesională se vor putea adresa contenciosului administrative – acolo beneficiază de celeritate – şi pot cere la CCR judecarea excepţiei de neconstituţionalitate pe conflict de competenţă între CSM, “ordonatorul principal de competenţă” pe carierele magistraţilor şi Guvern (care nu are nici o responsabilitate privind cariera magistraţilor). De asemenea, dacă chiar doresc să îşi salveze carierele, cei lezaţi de această OUG pot invoca neconstituţionalitatea încetării numirilor în funcţii pentru criterii de numire (în acele funcţii, posturi) pe care cineva le-a inventat ulterior numirii.

Un prieten care pricepe foarte bine cum funcţionează lucrurile, a scris, urmare a lamentaţiilor publice că Tudorel Toader şi Viorica Dăncilă l-au servit pe Liviu Dragnea zburând din cazul TelDrum fix pe procurorul de caz, că:

“Am văzut că toată lumea vorbeşte despre Alexandra Lăncrănjan, procuror DNA care face doasarul TelDrum: aflaţi că azi, când vorbim pe legea 303, în forma actuală, urmare a tuturor modificărilor, vehimea ei e de zece ani şi 16 zile (cautaţi-i CV-ul şi număraţi). Cum 10 ani şi 16 zile e mai mare decât 10 ani, case closed: Lăncrănjan rămâne la DNA. În plus, înţeleg că majoritatea celor de la DNA, care ar putea fi bubuiţi de această aberaţie din OUG, au opt-nouă ani în structură. Deci, luând în calcul stagiul, au peste zece ani vechime.”

Dacă în acest simplu caz cineva a avut interesul să apese pe pedala emoţiei publice, fără să verifice veridicitatea afirmaţiilor, nu vreau să mă gândesc câtă mizerie se poate arunca în spaţiul public în zone de subtilitate juridică în care nu multă lume se pricepe. Pedala emoţiei apăsată până la fund nu ajută cu nimic instituţiile democratice ale statului. Am mai scris, mă repet: dacă aceste instituţii sunt solide, croite pe fundamente solide (legi), ele nu stau în oameni – sunt pline cimitirele de oameni de neînlocuit! Haideţi să nu mai cerem doar Străzii să rezolve problemele Democraţiei. Deseori Strada este la fel de stupidă ca şi Guvernarea. Iar emoţiile nu ţin loc de legi.

Haideţi să-i vedem pe aceşti procurori cât sunt de oneşti în demersul lor, în dorinţa de a rămâne în funcţii, punându-se rău, ireversibil, cu Sistemul. Abia apoi să umplem străzile. Dacă vom avea pentru cine...

Cum Klaus Iohannis este în vacanţă perpetuă, să nu aştepte nimeni ca acesta să sesizeze CCR şi să invoce conflict constituțional între autorități. Că Guvernul și-a arogat atribuții legislative prin care afectează în mod grav funcționarea unei instituții fundamentale a statului, cum este Ministerul Public şi, mai ales, carierele magistraţilor.

Acum se va vedea câtă ipocrizie există în sistem. Să-i vedem pe procurorii vizaţi cum se duc să conteste încetarea mandatelor în justiție. Şi, acolo (nu în stradă), au să invoce excepția de neconstituționalitate a OUG.

Asta trebuie să vedem, nu lamentaţii parcă trase la xerox dintr-un Ordin de Zi pe Unitate care încearcă să scoată lumea în stradă să se lupte în interesul carierelor unor magistraţi. Magistraţii trebuie să ştie mai bine cum să îşi apere drepturile, asta dacă doresc cu adevărat să şi le apere.

Abia acum se va vedea dacă există sau nu ipocrizie în sistem.

UPDATE (ora 11.30): ”Eu cred că spaima este prea mare pentru acest OUG. Eu nu cred că cineva o să le spună procurorilor de la DNA și DIICOT, vizați de OUG, să plece acasă că nu au 10 ani de experiență și nu se mai califică. Ei au fost numiți pe posturile respective în baza unui concurs și au respectat cerințele legii din acel moment. Aici nu vorbim de detașați, cu ei este altă situație, noi vorbim de titulari. În plus, trebuie să înțelegem că legea civilă dispune numai pe viitor, iar oamenilor ăstora nu poți să le spui ”de mâine nu mai vi la servici” că o să înceapă, pe bună dreptate, acțiuni în instanță. Oamenilor ăstora nu poți să le spui să plece acasă sau de unde au venit, că nu mai au unde să meargă. Posturile s-au ocupat la parchetele de unde au venit și nu mai au de ales decât să plece acasă. Această condiție de 10 ani experiență se va aplica doar celor care vor dori pe viitor să ajungă la DIICOT, DNA etc.

Dacă se va pune presiune asupra procurorilor deja existenți, atunci se poate ajunge cu procese în instanță, iar de acolo se poate invoca inclusiv o excepție de neconstituționalitate și OUG va ajunge la Curtea Constituțională, unde judecătorii vor decide. Ce vor decide, asta nu pot să știu dinainte, că nici când eram președinte nu știam dinainte.

În al doilea rând, Parlamentul poate lua rapid în discuție legea de aprobare a OUG și să corecteze ceea ce este corectat. Eu vă explic juridic ce se poate face, nu mă implic în disputele politice, pe alea le discut eu cu mine. Din Parlament se poate ajunge din nou la Curtea Constituțională. Ca să nu mai spun că Avocatul Poporului poate ataca această OUG la Curte. Deci variante sunt”, susţine şi Augustin Zegrean.

Adauga comentariu