Gunoaiele Clujului. Telenovela de la: ”A fost odată”, până la ”se caută vinovați”

Și-am să vă spun, copii, povestea unei asocieri…

A fost odată ca niciodată, anul 2013, când a luat ființă Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ADI Eco Metropolitan. Scopul asociației, nobil și necesar, îl constituia gestionarea deșeurilor de pe raza județului, reglementarea serviciului de salubrizare în localități, dezvoltarea de proiecte comune de investiții publice de interes zonal sau regional. Mă rog, povestea este mai veche de anul 2013, pe atunci broscoiul nu se auto-sărutase-n proiect să se transforme-n prinț, dar o dezvoltăm în alt episod (să țineți minte doar că, din 2009, cel puțin, se discuta să se rezolve problema deșeurilor Clujului printr-o chestie modernă, mult mai modernă decât furăciunea făcută de Grațian Șerban și restul pesediștilor în 2003 - denumită Power Pack).

Membrii în Asociație erau, alături de Consiliul Județean Cluj, toate celelalte 81 de primării din județ, pentru că, nu-i așa, gunoiul era cât casa, România stătea prost la capitolul gestionare, colectare selectivă, dar și din punct de vedere al respectării cerințelor Uniunii Europene privind protecția mediului înconjurător.

”Prioritatea absolută” a rămas nerezolvată și în 2017

Unul dintre primele episoade în ceea ce a devenit până în prezent o adevărată telenovelă a gunoaielor județului Cluj, l-a constituit demararea acțiunilor de închidere a depozitelor neconforme de deșeuri urbane din Cluj-Napoca (de-acum celebra zonă Pata Rît), Gherla, Turda și Huedin, a căror operațiune de închidere urma să coste peste 33 de milioane de lei.

Groapa de gunoi de la Pata Rît trebuia sa devină istorie și teren verde din 2012, potrivit angajamentelor asumate de România. În 2015, povestea era tot acolo unde a început, la categoria ”...Vom face, vom drege...”. (Ziar de Cluj a scris despre acest subiect aici)

În 2015, președintele de atunci al CJ Cluj, Mihai Seplecan și managerul de proiect al CMID Mariana Rațiu anunțau că firma care câștigase licitația de închidere a rampei, va rezolva această problemă într-un an de zile. Situația din hârtii, față de realitatea din teren, nu spunea aceeași poveste. În afară de cele 18 hectare ce urmau a fi ecologizate, s-au descoperit peste o jumătate de milion de tone de deșeuri, suplimentar, depozitate ilegal. A urmat formularea de plângeri penale către DNA pentru ”abuz în serviciu și infrațiuni împotriva intereselor financiare al Uniunii Europene, în ce privește Centrul de Management Integrat al Deșeurilor”.

Senator în anul 2015, Alin Tișe declara criza gunoaielor drept o situație ”fără precedent” și cerea demisii.

Ziar de Cluj le reamintește clujenilor că, în anul 2006, pe când ocupa funcția de prefect al Județului Cluj, Alin Tișe a suspendat o hotărâre a Consiliului Județean Cluj, al cărui președinte era Marius Nicoară și care viza construirea unei rampe ecologice în comuna Apahida, printr-un parteneriat public privat. Rampa ecologică ar fi fost construită pe un teren achiziționat prin licitație publică de vânzare a activelor fostului Combinat de Utilaj Greu. Că ar fi putut avea Clujul de acum un deceniu un sistem de management al deșeurilor, nu mai contează. Am rămâne să ne întrebăm noi, ca proștii, ale cui interese le servea Tișe în 2006?

Octombrie 2017, gunoaiele rezistă. Autoritățile județului joacă acum la faza ”pe amenzi”

În urmă cu câteva zile, președintele Consiliului Județean Alin Tișe declara că demarează o procedura de expropriere a unui teren de trei mii de metri pătrați, în zona Pata Rît, și instalarea unei stații de osmoză inversă, pentru ca poluarea văii Zăpodie și posibil a râului Someș să nu se producă.

Mai mult, din declarațiile sale aflam că vinovați de situația poluării de la rampa de gunoi nu sunt cei de la Consiliul Județean. Ci cei de la ”Apele Române”. Din păcate pentru conducerea administrației județului, replica celor de la Administrația Bazinală Someș-Tisa nu s-a lăsat așteptată. Expertul în cadrul Administrației Apele Române, Costică Sofronie a precizat marți, că vor fi aplicate amenzi pentru poluarea din zona Pata Rît, iar ”vinovatul”, ca beneficiar al acestor amenzi, este Consiliul Județean - respectiv buzunarul cetățeanului clujean. Asta ar explica durerea-n cot a lui Alin Tișe. Nu buzunarele sale sunt văduvite de amenzi.

Declarația specialiștilor Apelor Române vine la foarte scurt timp după ce Prefectura Județului nu a aprobat instituirea stării de alertă, așa cum ceruse Președintele CJ Alin Tișe pentru a justifica o intervenție de urgență la rampa de gunoi.

Luni, 30 octombrie, în ședință publică a CJ, aflăm că se rezolvă, nu se poate.

Povestea aceasta va continua. Că trebuie să vă spunem ce și cum despre dezastrul de mediu din zonă.

Adauga comentariu