Planta erbacee legumicola, cu frunze mari, dintate si cu tulpina igrasata, gulia nu se bucura de aceeasi apreciere printre legume ca alte surate de-ale sale. Mare pacat, intrucat ea este o sursa excelenta de vitamine, saruri si fibre. De la gulioare se folosesc atat tulpinile, cat si frunzele. Nu trebuie pastrate dupa recoltare mai mult de 3-4 zile, deoarece se intaresc.
Ce contine?
Gulia contine: 1,8 % proteine, 6 % glucide, lipide celuloza. Vitamine: B1, B2, C (68 mg/100 g), PP. Saruri minerale: poatasiu (340 mg/100 g), calciu (70 mg/100 g), magneziu, fosfor, sodiu, fier, sulf, clor, mangan, cupru. 100 g de gulie cruda contin doar 27 de calorii, astfel ca este un aliment util in controlul greutatii.
Dietoterapii
Sucul de gulie bogat in calciu da tarie oaselor, mai ales in combinatie cu cel de papadie, bogat in magneziu, si morcov. Sucul de gulie, morcov si telina este alcalinizat, indicat pentru reducerea aciditatii gastrice. Sucul de gulie este foarte vitalizant, dar trebuie amestecat in proportie de ¼ cu un alt tip de suc, de exemplu de morcovi sau de mere ; o alta combinatie este cea de suc de frunze de gulie si telina (bulb si frunze), in proportie de 1 la 1. Aceaste combinatii sunt dintre cele mai eficace metode de intarire a dintilor si a structurii osoase a organismului.
Siropul de gulie (obtinut in cateva ore din cavitatea scobita a unei gulii in care s-a pus zahar, ca si la ridichea neagra) se administreaza cu lingurita zilnic, in infectii virale si respiratorii. De asemenea, siropul de gulii este indicat sa se administreze copiilor in crestere, care au oasele moi.
Excelenta sursa de vitamina C si fosfor, gulia este recomandata pentru sanatatea oaselor, a cartilajelor, dintilor si gingiilor, protejeaza impotriva infectiilor, favorizeaza absorbtia fierului, are proprietati antioxidante si grabeste vindecarea ranilor.
Consumul de gulie este indicat in diabet, deoarece ajuta la stabilizarea glucozei din sange, dar si in infectii virale, bronsite, tuse sau angine. Alt avantaj al introducerii in meniu a guliilor este acela ca elimina apa din organism, fiind indicate in edeme.
Un alt compus al guliei este vitamina B6, pe care organismul o utilizeaza pentru metabolizarea proteinelor si acizilor grasi, dar si la formarea globulelor rosii care transporta mai bine oxigenul. Imbunatateste oxidarea celulelor nervoase si ajuta la buna functionare a sistemului imunitar.
Atentie! Din cauza continutului de glicosinolati – substante care inhiba captarea iodului de tiroida – consumul guliei este nerecomandat persoanelor cu probleme tiroidiene,
Preparare
Frunzele de gulii, bogate in sodiu si fier, se consuma crude, in salate. La fiert, se va proceda ca la spanac, apa in care a fiert aruncandu-se, deoarece contine acid oxalic. Gulia poate fi mancata cruda (in salate) sau gatita (in supe si mancaruri) in vase sau in cuptor.
Cand cumparati gulii, alegeti-le pe cele care au 5-7 cm in diametru, cele mai mari fiind lemnoase si puternic fibrate. Guliile se pot conserva la frigider timp de 1-2 saptamani; frunzele pot fi si ele consumate, dar se conserva separat si rezista doar cateva zile.
Reteta pentru gurmanizi: Salata de gulioare
Ingrediente: 2 gulioare, 2 morcovi, ½ radacina de pastarnac, 2 mere, 1 ceapa, sos vinegreta dietetic (1 lingurita chimen sau susan, coriandru sau verdeata – tarhon, leustean sau marar-, ulei presat la rece, sare de mare, lamaie. Facultativ: masline si maioneza dietetica.
Preparare: se dau pe razatoarea mare: gulii, morcovi, putina radacina de pastarnac si mere. Se adauga ceapa, patrunjel si marar tocat, putin tarhon, ulei preat la rece, sare de mare si lamaie, dupa gust. Dupa preferinta se adauga susan copt sau chimen, masline desarate. Salata se poate face si cu maioneza din legume. Salata se lasa sa stea 15 minute inainte de servire, pentru a se imbiba bine cu sosul.
Varianta. Ingrediente: 1 gulioara, 1 legatura ridichi d eluna, sos vinegreta dietetic, condimentele din reteta precedenta. Preparare: gulioara si ridichile se taie feliute subtiri si se amesteca apoi cu sosul vinegreta.