Cercetari relativ recente au facut posibila intelegerea mecanismului care influenteaza modificarile din organismul femeii, sesizate ca modificari de varsta. Este vorba de glandele enocrine. Aceste glande secreta substante de importanta vitala pentru organism.
Produc hormoni
Se numesc glande endocrine sau glande cu secretie interna datorita faptului ca ele nu poseda canale de excretie, spre deosebire de glandele exocrine sau glandele cu secretie externa, care, prin canale, elimina produsele lor. De pilda, glandele sudoripare, care secreta sudoarea printr-un canal mic sau glandele salivare, care umezesc mucoasa gurii si prepara alimentele pentru digestie. Fiecare glanda endocrina secreta o substanta specifica, cu o structura chimica bine definite, care se numeste hormon; unele glande produc chiar mai multi hormoni.
Daca glandele endocrine produc cantitati normale de hormoni, atunci organismul este echilibrat si sanatos. Dac glandele produc hormoni in cantitati insuficiente, este vorba de o hipofunctiune, iar cand cantitatea este prea mare, de o hiperfunctiune. Care sunt glandele endocrine? Glandele endocrine sunt: hipofiza, glanda tiroida, cele doua glande suprarenale si, la femei, ovarele, glande mixte (endocrine si exocrine).
Hipofiza
Este singura glanda situata in cap, sub creier, intr-o mica cavitate osoasa, numita “saua turceasca”. Functiunea acestei glande este extrem de importanta, ea este “seful de orchestra”, caci secreta o serie de hormoni stimulatori (tropi) pentru toate glandele endocrine. Stimulatorii care actioneaza asupra ovarelor sunt hormonii gonodotropi. Functia periodica a ovarelor este o consecinta a secretiei gonotropilor. Hormonul cu o actiune asupra tiroidei se numeste tireotrop. Stimulatorul glandei suprarenale se numeste ACTH. Hipofiza mai secreta si un hormon care actioneaza asupra glandei mamare, influentand producerea laptelui dupa nastere.
Tot hipofiza secreta un hormon numit somatotrop care influenteaza cresterea. Daca acest hormon lipseste in perioada de crestere, copilul ramane pitic, iar daca exista in cantitate anormal de mare poate produce fenomenul de gigantism.
Glanda tiroida
Aceasta glanda este situate pe fata anterioara a gatului si are un rol important in dirijarea metabolismului si a mentinerii functiunii normale a organismului. Atunci cand tiroida functioneaza normal, intr-un organism sanatos, individual este plin de vitalitate si dinamism. Un exces (hipertiroidism) sau o incetinire a functiilor (hipotiroidism) aduc dupa sine dereglari neplacute.
Cazurile de hipotiroidism usor sunt foarte raspandite la femei. El se manifesta in general prin dificultatea de concentrare, nevoia sporita de somn, oboseala constanta. Femeia suporta greu frigul. Dimineata este obosita, dinamismul revenindu-i doar mai tarziu, in timpul zilei. Pielea devine uscata si ingrosata. Parul, uscat si tern, cade in cantitati variabile. Unul din simptomele caracteristice hipotiroidismului este dereglarea functiei ovariene si deci a ciclului menstrual.
Functionarea normala a tiroidei este foarte importanta la orice varsta. Activitatea tiroidei contribuie la crestere, maturizare, fertilitate, dezvoltarea inteligentei, stabilitatea emotionala si buna dispozitie a individului.
Glandele suprarenale
Isi datoreaza numele asezarii lor deasupra rinichilor, dar au cu acestia doar relatii de vecinatate. Ele nu sunt organe independente, coordonandu-si activitatea cu a altor glande endocrine. La femei, suprarenala produce o serie de hormoni sexuali inruditi cu cei ai ovarului, hormoni feminini (foliculina si progesteronul) si hormoni masculini sau androgeni. Ea incepe sa functioneze inainte de nastere si isi continua functia tot timpul vietii.
In cursul pubertatii, determina dezvoltarea caracterelor sexuale secundare. Cand ovarele isi incetinesc activitatea – la menopauza -, glandele suprarenale le inlocuiesc, furnizand steroizi sexuali de care femeia are nevoie pentru a-si pastra echilibrul si energia.
Ovarele
Produc doi hormoni, foliculina si progesteronul. Progesteronul nu joaca un rol determinant in fiziologia specifica femeii, dar este un factor de fertilitate important, pe cand foliculina si feminitatea sunt aproape sinonime: in timpul copilariei, fetita se dezvolta urmand aceeasi schema cu baiatul, fiindca ovarele nu au inceput sa produca foliculina; numai sub actiunea foliculinei fetita va deveni o adolescenta si, in sfarsit, o femie. La menopauza, curba ciclica de productie a foliculinei se opreste, dar femeia are inca nevoie de acest hormon pentru echilibrul ei.
Foliculina nu este importanta numai pentru functiile de reproducere. Ea are influenta asupra aspectului exterior al pielii, asupra distributiei grasimilor, a repartitiei sistemului pilos si chiar a inaltimii, caci foliculina face parte din factorii care controleaza cresterea si soliditatea oaselor.
Foliculina joaca un rol important in economia generala a organismului, intretinand functionarea celorlalte glande endocrine si a sistemului nervos. Stabilitatea emotionala propriei maturitatii este legata in mare parte de stabilitatea productiei de foliculina. Cresterea si, mai tarziu, scaderea foliculinei explica partial instabilitatea emotionala obisnuita la pubertate si la menopauza.
.ro