George Vulturescu și Tudor Cătineanu isi vor lansa cele mai noi volume in cadrul celei de-a 27-a ediții a Festivalului Internațional Lucian Blaga. Editura Școala Ardeleană vă invită la următoarele lansări de carte:
joi, 11 mai 2017, ora 12.00: „Orbul din Poemele luminii. Eseuri” de George Vulturescu (Colecția Școala ardeleană de eseistică, 2017)
vineri, 12 mai 2017, ora 12.00: „Deontologia Opiniei între Etică şi Retorică” de Tudor Cătineanu (Colecția Școala ardeleană de filosofie, 2015).
Evenimentele vor avea loc la sediul Filialei Cluj a USR, str. Universității nr. 1.
Programul complet al Festivalului îl puteți consulta aici.
George Vulturescu
Dacă lumina are sensuri negative, întunericul (Orbul) nu este un spaţiu al tenebrelor, al deşertului. Orbirea nu este resimţită ca neant, ca spaimă, întunericul este resimţit nu ca o absenţă a luminii, ci ca o linişte profundă, originară. Orbul este un athanor – în întunericul său, formele uzate ale lumii se purifică, se eliberează. […]
Orbul blagian este, astfel, un purtător de sensuri, un intermediar, martor al creaţiei, care mai poate lega vizibilul de invizibil.
George Vulturescu
George Vulturescu s-a născut la 1 martie 1951 (numele la naștere: Pop Silaghi Gheorghe) în cătunul Tireac, sat Tătărești, jud. Satu Mare. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Cluj-Napoca și al PEN-Clubului Român. Fondator și redactor-șef al revistei Poesis din Satu Mare (din 1990 și până în prezent), inițiator al Festivalului „Zilele culturale – Frontiera Poesis”, Satu Mare (XXV de ediții). Doctorat în literatură contemporană (2010). A lucrat la instituții de cultură din Satu Mare. Ordinul Meritul Cultural, categoria A, literatură, în grad de Ofițer.
Volume publicate:
Poezie: Frontiera dintre cuvinte (1988); Poeme din Ev-Mediul odăii (1991); Orașul de sub varul pereților (1994); Tratat despre Ochiul Orb (1996); Gheara literei (1998); Scrisul agonic – antologie (1999); Nord și dincolo de Nord (2001); Stânci nupțiale (2003); Monograme pe Pietrele Nordului (2005); Alte poeme din Nord (2007); Orb, prin Nord – antologie (2009); Aur și iederă (2011); Nordul. O gnoză a pietrei – antologie (2011); Grota și literele (2013); Negură și caligrafie (2014); Cartea de la Satu Mare – antologie (2016); Sigiliul Nordului (2016).
Critică literară: Saeculum. Metafizică și polemică – eseu (1995); Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului. Dicționar: 1700-2000 (2000); Cronicar pe Frontiera Poesis (2007); Cronicar pe Frontiera Poesis, II (2012); Mihai Eminescu și scriitorii sătmăreni (Documente de istorie literară, studii critice); coord. ediție, 2014; „Complexul Ghilgameș” – Eseu despre motivul prafului în opera lui M. Eminescu (2015).
Interviuri: Poesis. Conturul secret al literei (2009).
Ediții bilingve: Augenlieder, gedichte (trad. de Christian W. Schenk și Simone Reicherts-Schenk), Dionisos, Kastellaun, Germania (1996); Traite sur l’Oeil Aveugle (trad. de Sabrina Russo), Libra/Humanitas, Montreal (2004); The North and beyond the North – trad. de Olimpia Iacob, Libra (2006); Do severe I dalșe od severa (trad. de Adam Puslojić), Belgrad (2007); Versek (trad. de Balázs Boróka), AB-ART/Dellart, Bratislava – Limes (2010); Other Poems from the North (trad. de Adam J. Sorkin și Olimpia Iacob), Fundația Culturală Poezia, Iași (2011); Gold and Ivy (trad. de Adam J. Sorkin și Olimpia Iacob), Eikon (2014); Ziemelu Aklais (trad. în lb. letonă de Leons Briedis), Omnia Mea, Riga, Letonia, 2014.
Tudor Cătineanu
Opinia nu poate exprima Adevărul, acesta fiind cuprins în enunţuri care sunt însoţite de sentimentul certitudinii (C1). Opinia, numită şi Părere, exprimă doar ceea ce „pare să fie adevărat”, dar este doar Verosimil sau Neverosimil, în diverse grade. Opiniile sunt corelate subiectiv cu convingerile (C2) sau cu credinţele (C3) noastre. De aceea, opiniile nu pot fi demonstrate, ci numai argumentate pro-contra, în dialoguri şi în controverse. Dată fiind mulţimea şi marea varietate a opiniilor, Perelman vorbeşte despre un „Imperiu Retoric”. La întrebarea privind limitele acestui „Imperiu”, care pare fără margini, poate răspunde doar Deontologia. Disciplină relativ nouă, Deontologia defineşte şi normează zona de intersecţie între cercul universal al Normelor morale şi cercurile particulare ale Normelor profesionale, diferite de la o profesiune la alta. Principiul fundamental al oricărei Deontologii este Corectitudinea. Ceea ce americanii numesc „political correctness” este doar o aplicare a acestui principiu la viaţa politică. Aplicând acest principiu la producerea de opinii, numită şi „activitate opinabilă”, putem distinge între opiniile corecte şi opiniile incorecte, diferenţa dintre ele fiind una de grad/grade. Pentru a putea măsura aceste grade, am elaborat 18 Reguli, care se constituie într-un cod, „Codul Deontologic al Opiniei”, cu care se încheie cartea. Acesta este un meta-cod, care poate fi folosit în elaborarea unor Coduri deontologice particulare ale diverselor profesiuni, de la Politică, Justiţie, Învăţământ, Cercetare ştiinţifică, până la Mass-media, Sport etc.
Tudor Cătineanu
Tudor Cătineanu (2 mai 1942, satul Ocniţa, jud. Bistrița-Năsăud) a absolvit Facultatea de Filologie (1964) şi Facultatea de Istorie şi Filosofie (1971) a Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. A fost profesor la Şcoala Generală Nr. 5 din Sighişoara, apoi redactor la editura clujeană Dacia. În 1972 devine lector la secţia de Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, unde predă cursurile de Etică, Estetică, Filosofia Culturii, Axiologie, Introducere în teoria şi practica presei. În paralel cu activitatea didactică, a înfiinţat şi a condus revista Napoca Universitară şi Cenaclul de filosofie „Diotima”. În anul 1991 devine profesor şi conducător de doctorate în domeniul Filosofia culturii şi a istoriei.
În perioada 1990-1995 a fost Şeful Catedrei de Filosofie sistematică de la aceeaşi Universitate. Mutându-se la Bucureşti, în intervalul 1995-1999 a fost Preşedinte-Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune, unde a înfiinţat Canalul Radio România Muzical. În anul 1999, reintră ca Profesor la Universitatea din Bucureşti, la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Aici a predat cursurile de Retorică şi de Deontologia mass-media, obţinând dreptul de conducător de doctorate în domeniul Ştiinţele Comunicării.
Dintre cărțile publicate amintim: Elemente de Etică, vol. I-II (1982, 1987), Structura unei sinteze filosofice (reeditată în 1999, lucrare distinsă cu Premiul „Vasile Conta” al Academiei Române), Constructe (2000), Echilibru şi dezagregare. Antinomia eminesciană (2002), Deontologia Mass-media (2009), Configuraţii „fizice” şi exerciţii metafizice (2013). Recent, la Editura Lambert, a apărut cartea Deontology of Opinion between Ethics and Rhetoric.
Ca jurnalist, a înfiinţat şi a susţinut rubrica „Unghiuri şi antinomii” de la revista clujeană Steaua, publicând studii şi eseuri și în alte reviste de profil, din ţară şi din străinătate. În prezent lucrează la volumele În căutarea Raţiunii Retorice și Metafizica Sensibilităţii.
Mircea Muthu
Tot din marea familie a Editurii Școala Ardeleană face parte si Mircea Muthu, care isi va lansa volumul vineri.
Universitatea Babeș-Bolyai, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj și Editura Școala Ardeleană vă invită la lansarea volumului „Balcanismul literar românesc. Panoramic sud-est european – Confluențe culturale” de Mircea Muthu (Ediție revăzută și adăugită, Colecția Şcoala ardeleană de critică şi istorie literară, 2017).
Prezintă: Irina Petraș, Ioan-Aurel Pop, Ștefan Borbély.
Evenimentul va avea loc vineri, 12 mai 2017, începând cu ora 17.00, la Clubul Casei Universitarilor (UBB), str. Em. de Martonne nr. 1.
Profesor universitar dr. emerit la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai, Mircea Muthu s-a născut la 1 ianuarie 1944, în Iernut, județul Mureş. Este estetician, comparatist, balcanolog, critic şi istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România; debutul absolut în revista Tribuna (1967). Volume: Orientări critice, 1972; Literatura română şi spiritul sud-est european, 1976; La marginea geometriei, 1979; Paul Zarifopol între fragment şi construcţie, 1982; Permanenţe literare româneşti în perspectivă comparată, 1986; Alchimia mileniului, 1989 şi 2008; Liviu Rebreanu sau paradoxul organicului, 1993 şi 1998; Esenţe (Poeme), 1994; Cântecul lui Leonardo, 1995; Călcâiul lui Delacroix, 1996; Făt-Frumos şi „vremea uitată” – o nouă interpretare a basmului „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” (în colaborare cu Maria Muthu), 1998 şi 2008; Dinspre Sud-Est, 1999 (versiune franceză, 2001); Lucian Blaga – dimensiuni răsăritene, 2000 şi 2002; Balcanismul literar românesc, 3 vol., 2002 şi 2008 / Premiul pentru critică şi istorie literară al Uniunii Scriitorilor din România /; Balcanologie, vol. I, 2002; Grafii (Poeme), 2004; Balcanologie, vol. II, 2004; Studii de estetică românească, 2005 şi 2014 (ediţie revăzută şi adăugită); Balcanologie, vol. III, 2008; Ochiul lui Osiris. Dialoguri, 2010; Europa de Sud-Est în memoria culturală românească. Bibliografie, 2011; Panoramic sud-est european. Confluenţe culturale, 2012; Trepte (Poeme), 2013; Repere culturale transilvane, vol. I, 2013; Estetica între mediere şi sinteză, 2016. Coautor la dicţionare de literatură română şi la numeroase volume colective. Ediţii îngrijite: Anton Pann (1973), Liviu Rebreanu (1976), Henri Jacquier (1991), Radu Stanca (1997), Eugeniu Sperantia (1997), Al. Dima (2002). Distincţii: Ordinul Naţional Pentru merit în grad de cavaler (2000); Ordre des Palmes Academiques (2001) pentru servicii aduse culturii franceze. Premiul „George Călinescu” pentru întreaga activitate decernat de Muzeul Național al Literaturii Române, Bucureşti, 2016.