Genocidul armean, comemorat la Colegiul Național „George Barițiu”

Ziar de Cluj a pornit un demers prin care își dorește să încurajeze tânăra generație să își exprime liber opiniile pe diverse teme (cultură, istoria și actualitatea orașului, diferite probleme care îi privesc direct), oferindu-le tinerilor posibilitatea de a-și publica textele în ziarul nostru. Elevii de la Colegiul Național „George Barițiu”, sub coordonarea profesorului de istorie Vladimir Bogosavlievici, au fost deschiși acestei provocări, Sonia Lujerdean trimițându-ne un material despre manifestările care au avut loc la Colegiul Barițiu cu prilejul comemorării unui moment sumbru din istoria omenirii -  genocidul armean:

În luna aprilie a acestui an s-a comemorat genocidul armenesc. Cu această ocazie, Uniunea Armenilor din România, sucursala Cluj, a organizat la Colegiul Național ,,George Barițiu” o expoziție referitore la genocidul din Armenia, prin parteneriatul pe care profesorul de istorie Vladimir-Alexandru Bogosavlievici, preşedintele cercului de istorie ,,Exploratorii Clujului”, și Sonia Lujerdean, cu girul doamnei director Alina Monica Bărăian, l-au încheiat cu aceştia. Președintele Sebesi Karen Attila, secretara Ana Steib și reprezentantul Universității Babeș-Bolyai, Jackab Attila, au fost prezenți și le-au povestit elevilor barițiști despre ce a însemnat genocidul atunci și ce semnifică el în zilele noastre.


               
Comitetului Uniunii și Progresului, partidul de atunci, a planificat și executat genocidul, ucigând două treimi dintre armenii care trăiau pe teritoriul de astăzi al Turciei, prin deportări, foamete și masacre. 

Cel mai elocvent exemplu este moartea unei mame. O fotografie din colecția Armin Theophil Wegner înfățișează trupurile a doi copii armeni și pe cel al unei femei tinere. Aceștia au murit de foame într-o așezare arabă de lângă Der Zor. În anii genocidului, femeile și copiii aveau o soartă cumplită. Unora le erau furate hainele, alții erau nevoiți să se culce printre morți pentru a se apăra de frigul nopții, înveliți în pături și să își aștepte inevitabilul sfârșit. În acea perioadă, tablourile morbide erau văzute pretutindeni: trupuri scheletice neînsuflețite, răpuse de foame, căldură, frig și alte suplicii inumane. Politicienii și militarii turci se comportau extrem de crud cu copiii armeni, deoarece vedeau în ei posibili răzbunători. 


         
Lângă cadavrul femeii se află căruțe goale. Această caravană de deportați armeni se îndrepta spre locul exilului din deșerturile Mesopotamiei, conform ordinului guvernului Junilor Turci. În presă apăreau fotografii care atestau sălbăticiile comise de turci împotriva armenilor. Aceste dovezi au fost făcute de misionarii străini, soldații ruși sau voluntarii armeni. 


                
La fel ca în imaginile precedente, și în aceasta este surprins de către misionara Maria Jacobsen un copil muribund. Lângă el stă mama lui, cu capul plecat.


                          

În ceea ce privește rămășițele morților armeni de la Der Zor, imaginea preluată din Arhiva Națională a Armeniei surprinde exhumarea acestora dintr-o groapă comună din deșertul de la Der Zor. În 1915 sunt ucise mai multe notabilități armene. 


         
Totuși, printre victimele genocidului s-au aflat și câtiva mai norocoși, care au scăpat ca prin minune de masacre. În fotografia lui Vartan Derunian, preluată de la Institutul - Muzeu al Genocidului Armean, sunt femei și copii armeni refugiați la Alep. Adăposturi de acest gen cu scurți pereți despărțitori se găseau la Alep, Damasc și Beirut. 


         
Genocidul a costat viețile a aproximativ un milion două sute de mii de armeni din Anatolia și Armenia de vest. 

Expoziția a stat la dispoziția elevilor și a profesorilor Colegiului Național ,,George Barițiu” Cluj-Napoca până vineri, 19 mai 2017.  

Comentarii

Aurel

22.05.2017 15:38

La finalul articolului se naște o serie de întrebări: de ce statul Turc construiește o mega-moschee la București? Care este scopul? De ce statul Român acceptă această construcție?

Adauga comentariu