Fractura inseamna intreruperea continuitatii unui os, consecinta a unui traumatism. Sunt destul de frecvente si iarna, dar si in alte sezoane. Se produc cu ocazia practicarii unui sport, fara o incalzire prealabila sau reprezinta consecinta unor accidente.
In principal, fracturile pot fi inchise (pielea in regiunea respectiva este intacta) si deschise (in regiunea respectiva s-a produs o rana, mai mult sau mai putin adanca).
Feluri de fracturi
Cea mai frecventa problema pentru ortopedie este fracturarea completa sau partiala a unui os. Fracturile pot fi de mai multe feluri:
– fracturi spontane, daca sunt cauzate de o slabire fiziologica a structurii osoase;
– fracturi traumatice, daca sunt cauzate de un agent extern, care actioneaza asupra organismului intr-un mod rapid si violent;
– fracturile in lemn verde, daca osul nu este fracturat complet;
– fracturi transversale, daca linia de fractura este perpendiculara pe axul longitudinal al osului;
– fracturi spirale, daca linia de ruptura are o forma spirala sau helicoidala de-a lungul osului;
– fracturi oblice sau diagonale, daca linia de fractura formeaza un unghi cu axul osului;
– fracturi longitudinale, daca linia de fractura este paralela cu axul longitudinal al osului;
– fracturi cominutive, daca osul este fragmentat.
Semne si tratament
Semnele unei fracturi sunt:
– dureri vii aparute brusc la nivelul osului, exacerbate cu ocazia mobilizarii segmentului interesat;
– deformarea regiunii respective, uneori o pozitie vicioasa a segmentului fracturat;
– hemoragii sub piele (vanatai);
– miscarea anormala a segmentului respectiv etc.
Fractura se diagnosticheaza destul de usor, chiar daca este necesar un examen radiologic pentru a ghida interventia precisa a chirurgului ortoped. In general vorbind, acesta se realizeaza in doua etape:
1. Reducerea facturii. Cele doua suprafete ale osului fracturat sunt reunite si forma originala a osului este refacuta. Aceasta se intampla prin reducere inchisa (osul sufera o tractiune manuala sau instrumentala), sau prin reducere deschisa, sangeranda care implica o interventie chirurgicala, in care elementele fracturate sunt repuse in contact prin intermediul suruburilor, tijelor, placilor, sau diferitelor tipuri de brose metalice. Interventia este intotdeauna necesara in caz de fractura deschisa.
2. Imobilizarea fracturii. Capetele osoase fracturate sunt imobilizate astfel incat partile separate ale osului sa ramana in pozitia corecta timpul necesar osului pentru a se suda. Pentru a garanta imobilitatea zonei respective, se poate folosi un aparat gipsat sau o atela rigida, plasate pe articulatiile de deasupra si dedesubtul fracturii. Osul fracturat si redus produce tesut osos nou, asa-numitul “calus”, de-a lungul liniei de fractura.
Pentru a facilita regenerarea tesutului osos, este necesara o dieta echilibrata cu vitamine si minerale, in special vitamina D, calciu, fosfor si magneziu. Daca partile fracturate se consolideaza bine, osul isi recapata intreaga rezistenta.
Primul ajutor acordat
In fracturile deschise se aplica un garou improvizat (o curea, un prosop, un tub de cauciuc, o cravata etc.) pentru oprirea hemoragiei, in asa fel ca pielea sa-si pastreze culoarea si sa nu devina prea palida. Garoul se tine maximum doua ore, fiind slabit cate putin la 15 minute, pentru prevenirea cangrenei ce poate fi provocata de neirigarea cu sange a regiunii respective.
Rana va fi pansata cu mijloacele de care dispunem.
Fractura se imobilizeaza cu ajutorul atelelor; in lipsa lor se va recurge la atele improvizate: bucati de lemn, de placaj, bastoane sau vergele de lemn sau metal, bete de cort, bete de schiuri sau chiar membrul sanatos (cand este vorba de o fractura la unul din ele);
Atelele vor fi invelite cu vata sau un alt material moale pentru a evita ranirea pielii. Ele vor fi aplicate in asa fel incat sa cuprinda doua articulatii invecinate fracturii. Peste ele se aplica o fasa, in vederea fixarii cat mai bine a membrului fracturat.
Toate aceste operatii trebuie efectuate foarte usor, pentru a nu deplasa mai mult capetele osului fracturat, ceea ce poate leza un vas de sange cu producere de hemoragie. In acest fel vor fi evitate si durerile.
Dupa imobilizare, bolnavul va fi transportat pe o targa (pentru fracturile membrului inferior sau restul fracturilor, cand starea generala este rea) sau intr-un vehicul la spital. Pe drum pot fi consumate sucuri de fructe, vara, iar in sezonul rece, numai ceaiuri calde si indulcite. Consumul de bauturi alcoolice este interzis. Pentru prevenirea infectiilor, bolnavii cu fracturi deschise trebuie transportati de urgenta la spital.
.ro
Foto: .ro