Fondurile Ministerului Educației, cârpite printr-o rectificare bugetară făcută peste noapte

Pandemia de COVID-19 a luat Ministerul Educației pe nepregătite, iar învățământul a fost transferat peste noapte în spațiul on-line. În condițiile în care Guvernul liberal instalat de profesorul Klaus Iohannis a alocat cel mai mic buget Educației în 2020 – din 1989 și până în prezent – recent, Executivul liberal-militar condus de Ludovic Orban a fost nevoit să suplimenteze bugetul educației naționale pentru a răspunde cât de cât provocărilor ivite în contextul pandemiei de coronavirus. Din păcate, o bună parte dintre elevii din familii cu posibilități reduse ori din mediul rural nu pot participa în continuare la cursurile și lecțiile desfășurate în spațiul virtual, prin intermediul internetului, din cauza imposibilității de a-și achiziționa un laptop sau o tabletă inteligentă. 

Ministerului Educației și Cercetării a fost nevoit să facă față unei crize profunde, cu un buget minim alocat educației de guvernul liberal Orban, din ’89 și până în prezent. 

- doar 2,7% din PIB din Bugetul 2020, iar Cercetarea e la un minim istoric de 0,12%, în condițiile în care angajamentul României la Comisia Europeană prevede alocarea a 1% din PIB pentru Cercetare din fonduri publice.

Ordonanța de Urgență care prevede rectificarea bugetară a fost publicată în Monitorul Oficial în noaptea de joi spre vineri, la ora 2. Documentul prevede alocarea a 576 milioane lei pentru bugetul Ministerului Educației și Cercetării (MEC), după cum anunță site–ul oficial al ministerului de profil.

Sumele au fost alocate în special pentru cheltuieli de capital (investiții) la capitolele „Proiecte din fonduri externe nerambursabile”. 

Într-un comunicat publicat de MEC, ministerul susține că banii vor fi alocați către:
 
• 400 milioane de lei creșterea veniturilor proprii pentru instituțiile de învățământ

• 176 milioane de lei reprezentând cheltuiala din sold pentru aceleași instituții

„Acești bani pot fi cheltuiți astfel: 350 milioane de lei pentru cheltuieli de capital (cheltuieli de natura investiților) și 226 milioane de lei pentru susținerea proiectelor (fonduri europene și buget național)”, notează ministerul în comunicat.

Cât de eficient vor fi investite aceste fonduri, rămâne de văzut, în condițiile în care ne aflăm în fața riscului de diminuare a calității actului educațional.

Câți elevi sau studenți din mediul rural, chemați să rămână la casele lor, dispun de laptopuri, calculatoare și tablete inteligente, de logistica necesară pe care să poată lucra? 

Câți dintre acești elevi au acces la internet?

Este afectată calitatea actului pedagogic?

Cât de pregătite sunt cadrele didactice să folosească platformele on-line în scop educațional?

Cum vor fi rezultatele acestor elevi la examene, în contextul în care cei mai mulți știu cum să piardă vremea pe net, dar nu sunt neapărat obișnuiți să folosească internetul și în scop pedagogic? 

Adauga comentariu