Condimentele ne imbogatesc mancarea si viata. Cum ar fi un burger fara piper, o pizza fara oregano, piureul fara nucsoara sau gemul de prune fara scortisoara? Ar fi fade, niste mancaruri fara gust!
Condimentele sunt niste ingrediente alimentare mici si usor de trecut cu vederea, dar importanta lor in bucatarie si in istoria culturala este cu mult mai mare decat dimensiunea lor. Omul este fascinat de condimente de multe secole, datorita aromei lor persistente, gustului delicat si proprietatilor curative, cat si puterilor magice si afrodisiace care li s-au atribuit, si inca li se mai atribuie. Toata lumea stie ca lucrurile importante vin cateodata in ambalaje foarte mici.
De cand folosim condimentele? Este greu sa raspundem la aceasta intrebare precum este sa stabilim cine a aparut intai pe lume: oul sau gaina?
Probabil ca oamenii au inceput sa foloseasca condimentele de indata ce au invatat sa gateasca, indeletnicire care ii deosebeste de animale. Nu mancam doar ca sa ne potolim foamea sau setea, ci si ca sa ne satisfacem in egala masura, o dorinta estetica. Cautam gusturi noi si noi metode de a pregati mancare, dorim mereu alte feluri de mancare delicioase si hranitoare.
Stramosii nostri au aflat ca anumite frunze si fructe imbogateau gustul mancarii. Presarau frunze sau bobite de fructe pe carne inainte sau dupa ce o frigeau. Nu pastrau condimentele in vase. Totusi, folosirea oalelor a permis extinderea posibilitatilor de folosire a condimentelor la pregatirea mancarii.
O data cu aparitia recipientelor, condimentele puteau fi pastrate si amestecate.
Primele marturii despre folosirea condimentelor de catre oameni dateaza din Mexic. Aborigienii foloseau chili pentru a-si condimenta mancarea inca din anul 7.000 i. Hr.
In Antichitate, India este leaganul condimentelor in Lumea Veche. Apoi Egiptul, Greci si Roma. Mai tarziu, vreme de sute de ani, incarcaturile de condimente au fost transportate de-a lungul vechilor drumuri ale caravanelor dinspre China spre restul Asiei si Europa. Aici, cererea de condimente a crescut in timpul cruciadelor si a descoperirilor geografice, dupa care multe condimente sunt aduse din noile colonii.
In secolul al XIX-lea condimentele si ierburile aromatice cad in uitare, inexplicabil, pentru a reveni in atentia europenilor dupa al doilea Razboi Mondial. Pentru ca oamenilor le placea sa calatoreasca si sa descopere alte culturi, in cea de-a doua jumatate a secolului XX, fascinatia pentru bucatariiile exotice si condimente a cunoscut un reveriment.
Condimentele in mancare. La inceputurile istoriei umanitatii, condimentele nu aveau valoarea estetica care li se acorda astazi in pregatirea mancarurilor. Se credea ca adaugarea unui condiment in mancare ii apara pe oameni de boli contagioase. Condimentul era, in acelasi timp, acela care ascundea gustul unei mancari vechi sau prost gatite. Condimentele erau, in acest fel, deopotriva ingrediente si mijloace de aparare a sanatatii.
Este de preferat ca ierburile uscate si condimentele sa fie pastrate in recipiente etanse, puse in locuri intunecoase, racoroase si uscate. Doar in anumite situatii le place condimentelor sa "socializeze", adica sa fie amestecate inainte. Nu trebuie sa puneti in acelasi recipient decat un singur fel de condiment, pentru ca fiecare dintre ele, degajand substante proaspete si aromatice, absoarbe in acelasi timp, cu usurinta, alte mirosuri.
Chiar daca pastrati in conditii foarte bune condimentele, din cand in cand trebuie sa le verificati aroma si gustul.
Recomandari. Unele ierburi sau condimente pot provoca alergii persoanelor sensibile sau chiar avortul, in cazul femeilor insarcinate. Altele, in functie de dozaj, sunt otravitoare. Riscul depinde numai de dozaj, de partea din planta folosita si de felul in care este pregatita planta inainte de a fi intrebuintata. De aceea, acordati atentia cuvenita comentariilor de pe etichetele recipientelor sau plicurilor. Este de preferat sa nu folositi un condiment daca nu il cunoasteti sau aveti ezitari.