Falimentul educației românești: aproape 200.000 de elevi nu au învățat să scrie. Sindicaliștii din învățământ, despre redeschiderea școlilor: „Nu avem voie să greșim”

În vreme ce ministrul Educației oferă detalii privind cele patru scenarii în care elevii și profesorii pot face școală online – în condițiile în care oficial sunt cca 190.000 de copii care n-au învățat să scrie – potrivit lui Sorin Cîmpeanu, sindicatele din învățământ trag un semnal de alarmă legat de „costul” mare după redeschiderea unităților de învățământ din 8 februarie 2021 și impun respectarea unui set de reguli ce trebuie să preceadă reluarea cursurilor fizice. Dincolo de absența unei strategii clare privind educația copiilor, atât pentru anul trecut, cât și pentru anul în curs, aceste aspecte par a reprezenta prefigurarea falimentului învățământului românesc în condițiile „reformelor” instrumentate de ministerul de profil sub conducerea Monicăi Anisie, a transformărilor făcute pe repede-nainte de actuala conducere a ministerului Educației, în lipsa tabletelor pentru elevii care au ajuns să aibă acces la un telefon inteligent abia pe finalul lunii decembrie 2020 și în situația în care aproape 200.000 de elevi nu au învățat să scrie. 

În 8 februarie 2021, dată la care începe semestrul al II-lea al anului școlar 2020-2021, se împlinesc trei luni de când elevii fac exclusiv școală online, iar Ministerul Educației, precum și marea majoritate a părinților își doresc „revenirea la normalitate”.

Educația elevilor – suspendată între ministere

Ministrul Sorin Cîmpeanu a arătat că decizia de deschidere sau închidere a școlilor nu va fi luată și nu a fost luată de Ministerul Educației.

Decizia se ia luând în considerare prioritizarea stării de sănătate, iar competențele sunt ale Ministerului Sănătății, a susținut ministrul Educației.

„Nu Ministerul Educației are competența să se pronunțe asupra gestionării riscului de transmitere a virusului, dar cei care au competența să se pronunțe au spus în data de 14 ianuarie că acest risc este gestionabil. Nu poate fi eliminat în mod complet, dar poate fi gestionabil”, a menționat Sorin Cîmpeanu.

Scenariul hibrid este eliminat dintre opțiunile vehiculate, dar nu poate fi eliminat pentru acei copii care trebuie să stea acasă și trebuie să aibă acces la învățătură, a arătat ministrul educației.

Ministrul Educației Sorin Câmpeanu a prezentat cele patru situații în care poate funcționa în continuare școala online:

- Elevii au contraindicații medicale pentru prezență fizică, au vulnerabilități. Ei vor face în continuare școala online.
- Elevii au aparținători în familie care au vulnerabilități medicale, certificate ca atare. Pentru aceștia, învățământul va fi în continuare online.
- Elevii prezintă simptome. Recomandarea „apăsată” a Ministerului Sănătății, dar și a Ministerului Educației este să rămână acasă.
- Profesorii prezintă vulnerabilități sau simptome. Profesorul stă acasă și se va face predare-învățare online.

Dacă un elev sau mai mulți dintr-o clasă au contraindicații, iar clasa lor merge fizic la școală, ei trebuie să aibă acces online la ore.

 „Pentru asta, trebuie videocamere.

Pentru asta, ministrul educației a lansat o achiziție.

În data de 4 februarie vor fi deja disponibile 60.000 de laptopuri plus un număr important de videocamere pentru a susține acest proces de predare-învățare online”, a anunțat Sorin Cîmpeanu, citat de stiripesurse.ro

CITEȘTE ȘIMircea MICLEA, despre reducerea numărului de elevi în clase și examenele online: Trebuie luate decizii specifice, NU universaliste. Viitorul este al învățământului în sistem blended-learning

„Dacă o clasă care ar trebui să funcționeze cu prezență fizică are profesorul care nu poate desfășura orele cu prezență fizică și dacă nu există o soluție de înlocuire a acelui cadru didactic, atunci toată clasa va rămâne acasă să facă orele online”, a explicat ministrul.

El a adăugat însă că soluția de înlocuire a cadrului didactic este greu de aplicat având în vedere „resursa umană din sistemul de educație”.

Sindicatele din Învățământ: „Nu avem voie să greșim

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) solicită, în cazul redeschiderii şcolilor din 8 februarie, asigurarea echipamentelor şi a produselor de dezinfecţie în toate unităţile de învăţământ din întreaga ţară/ vaccinarea personalului din educaţie cu prioritate, imediat ce va fi asigurat necesarul de doze de vaccin/ stabilirea unei linii suport în cadrul unităţilor de învăţământ pentru elevii care întâmpină probleme în asimilarea cunoştinţelor la clasă şi asigurarea mijloacelor tehnice necesare pentru cadrele didactice şi elevii care vor continua şcoala online.

„Redeschiderea unităților de învățământ începând cu data de 8 februarie 2021 va însemna revenirea la normalitate în cadrul sistemului de educație, dar totul trebuie gândit și făcut cu mare responsabilitate.

Nu trebuie să uităm de implicarea fiecărui participant la actul educațional pentru respectarea măsurilor sanitare; trebuie să evităm pe cât posibil apariția unor noi focare, așa cum s-a întâmplat în cazul Școlii 28 din Capitală și să avem grijă de colegii și elevii care au boli cronice și care sunt vulnerabili în fața contaminării cu noul Coronavirus”, notează reprezentanții federației sindicale din învățământ. 

„Nu avem voie să greșim”, atrag atenția reprezentanții FSLI.

Potrivit acestora este necesară implicarea părinților în trierea preliminară a copiilor acasă, în cazul unor simptome, dar și de o colaborare a tuturor celor implicați în sistemul edcuațional. Astfel este necesară finanțarea corespunzătoare a învățământului:

„Guvernul României trebuie să înțeleagă, urmând exemplul din alte țări că, în perioade de criză, așa cum este cea pe care o traversăm acum, educația trebuie tratată responsabil, suplimentându-i fondurile și nu înghețându-le cum intenționează", semnalează sindicaliștii. 

Reprezentanții Federației Sindicatelor Libere din Învăţământ apreciază necesitatea redeschiderii unităților de învățământ, însă doar cu respectarea anumitor condiții:

„Este necesară redeschiderea școlilor, respectând cu strictețe regulile impuse.

Trebuie responsabilitate din partea conducerilor unităților de învățământ, a cadrelor didactice, a elevilor și a părinților. Subliniem că rolul părinților este foarte important dacă se deschid școlile, având în vedere că este aproape imposibil ca unitatea de învățământ să facă acea triere a elevilor la începerea cursurilor. Din cauza lipsei de personal, misiunea aceasta revine părinților, care pot observa la copiii lor dacă au probleme sau nu și dacă le au, să nu-i trimită la școală.

Nu avem voie să greșim, pentru că nu ne putem juca nici cu sănătatea elevilor și nici cu sănătatea angajaților din învățământ”, adaugă reprezentanții FSLI. 

Recent Sindicatul Liber al Învățământului Preuniversitar Clujean a trimis Prefecturii Cluj o adresă cu 9 puncte prin care solicită autorităților mai mulți bani pentru Educație, dar și o distribuire mai echitabilă a fondurilor. Printre solicitări: stabilirea numărului mediu al elevilor dintr-o clasă la 24 de elevi, precum și asigurarea echipamentelor electronice primite de la stat. 

În situația în care ministerul Educației recunoaște oficial că aproape 200.000 de elevi nu au învățat să scrie din cauza dificultăților din învățământul românesc în pandemie, Ziar de Cluj semnala la finalul anului trecut că un număr de aproape 5000 de elevi din județul Cluj au primit tablete după 4 luni de la debutul anului școlar. 

CITEȘTE ȘI: Aproape 5.000 de tablete pentru elevii din Cluj vor ajunge cu Moș Crăciun, după 4 luni de școală online fără dispozitive digitale

Potrivit Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Cluj, un număr de 4.723 de tablete au fost repartizate de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) pentru județul Cluj ÎN DECEMBRIE 2020.

Acestea urmau să fie distribuite în teritoriu prin intermediul programului „Școala de acasă” către unitățile de învățământ din Gherla, Dej, Huedin, Câmpia Turzii.

Iar abia apoi, de la unitățile de învățământ, către elevii din cătunele și satele din Cluj.

Dacă în anii anteriori elevii se confruntau cu problema absenței manualelor din școli, acum, în condițiile pandemiei de coronavirus, aceștia au fost nevoiți să-și desfășoare activitățile on-line de învățare, din cursul primului semestru, fără a dispune de tablete și dispozitivele digitale promise de Ministerul Educației și Guvernul PNL-ist.

Dacă în municipiul Cluj-Napoca tema dispozitivelor digitale pentru elevi a fost rezolvată prin concursul autorităților locale și a IȘJ Cluj, situația elevilor din județ, adică din cătune și sate, nu a fost la fel de îmbucurătoare. 

După cum informa la finalul anului trecut IȘJ Cluj, la nivel județean figurează un număr de 99.750 de elevi, „iar dintre aceștia peste 90% dețin echipamente digitale de conectare la platformele educaționale”. 

Cum au participat la ore cei sub 10% dintre elevii care nu au dispus de tablete, autoritățile implicate au evitat să se pronunțe, chiar dacă abia în prag de Crăciun un număr de aproape 5.000 de elevi abia urmau să primească tabletele pe care trebuiau să le aibă încă din 15 septembrie 2020. 

CITEȘTE ȘI: După 8 luni de pandemie, Ministerul Educației lansează „procesul de elaborare” a strategiei de digitalizare a educației printr-o dezbatere online

Ziar de Cluj semnala că licitațiile pentru achiziția de tablete pentru elevi a eșuat în câteva rânduri, context în care regiunea Nord-Vest, inclusiv județul Cluj, rămânea fără tablete pentru elevi.

CITEȘTE ȘI: Clujul rămâne fără oferte și după a doua licitație pentru tabletele elevilor. Inspectoratul Școlar: „Am resimțit cu toții lipsa echipamentelor...”

Drept rezultat la această lipsă de strategie privind abordarea coerentă a educației, odată cu începutul celui de-al doilea semestru din 8 februarie 2021, Ministerul Educației este nevoit să recunoască că un număr de cca 190.000 de elevi nu au reușit să învețe să scrie.

Din nefericire, dincolo de anunțurile oficiale, datele reale privind situația elevilor, în condițiile unui analfabetism crescut, accentuat de pandemia de coronavirus și așa-numitele reforme din educația românească, par să prefigureze falimentul învățământului românesc. 

Solicitările sindicaliştilor din Educaţie pentru protecţia directă a angajaţilor din învăţământ şi a elevilor şi indirectă a familiilor acestora vizează:

1. Asigurarea echipamentelor și a produselor de dezinfecție în toate unitățile de învățământ din întreaga țară;
2. Instruirea corectă a personalului care se ocupă de curățenia unităților de învățământ;
3. Vaccinarea personalului din educație cu prioritate, imediat ce va fi asigurat necesarul de doze de vaccin;
4. Gândirea unui plan coerent, bine pus la punct cu ajutorul cadrelor didactice, privind predarea materiei la zi, dar și introducerea orelor remediale, astfel încât să nu asistăm la epuizarea elevilor , dar și a personalului didactic;
5. Stabilirea unei linii suport în cadrul unităților de învățământ pentru elevii care întâmpină probleme în asimilarea cunoștințelor la clasă; 
6. Regândirea sistemului de teme pentru acasă, astfel încât elevii să beneficieze de timp suficient de relaxare;
7. Acordarea unei atenții deosebite în clasele cu învățământ simultan, în ceea ce privește recuperarea materiei din perioada școlii online; 
8. Susținerea consilierilor școlari în acordarea sprijinului necesar elevilor și cadrelor didactice pentru reacomodarea în școli, dar și în procesul de predare/învățare care va aduce o perioadă cu mult stres;
9. Asigurarea mijloacelor tehnice necesare pentru cadrele didactice și elevii care vor continua școala online;
10. Pregătirea din timp a simulărilor și examenelor naționale;
11. Asigurarea unui plan de rezervă dezbătut și aprobat de partenerii sociali în cazul în care, din cauza pandemiei, s-ar putea reveni la școala online.

 

Adauga comentariu