Diete

Faina si uleiul de porumb

Grauntele de porumb, utilizate frecvent pentru hranirea animalelor domestice, sunt transformate pentru alimentatia umana in faina sau sunt sursa de extragere a uleiului; din ele se poate obtine si alcool etilic. Stiati ca porumbul in lapte (nematurizat), este porumbul dulce cules in “copilaria” sa? Porumbul poate fi consumat de cei cu boala celiaca, deoarece nu contine gluten. Se foloseste cel mai bine la prepararea mamaligii sau in panificatie.

Portia de cultura generala

Porumbul este o planta erbacee anuala (Zea mays) din familia graminee. Este o cereala originara din America Centrala, astazi cultivata in intreaga lume. La romani se mai numeste si cucuruz sau papusoi.

Grauntele fructelor formeaza stiuletele, in general de culoare galbena, desi culoarea poate fi diferita de la o varietate la alta. Printre diferitele tipuri de porumb, se pot mentiona porumbul dentato (furajer, numai pentru hrana animalelor), porumbul vitreo (sticlos, din care se obtine faina galbena glisata), porumbul dulce (consumat proaspat, fiert sau la cuptor), porumbul perlino (pentru popcorn) si porumbul tenereo (din care se extrage amidonul).

Cercetarile arheologice arata ca porumbul a fost cultivat pe continentul american cel putin acum 5600 ani in urma. El a fost aclimatizat in Mesoamerica, regiune care in cultura precolumbiana includea Mexicul de Sud, Guatemala, Belize, El Salvador, Honduras de Vest si regiuni din Nicaragua si Costa Rica.

Porumbul a fost raspandit in restul lumii dupa ce spaniolii au ajuns in America, la sfarsitul secolului al XV-lea. Provenit din America de Sud, porumbul a devenit aliment de baza in multe regiuni sarace din lume. In zilele noastre exista mai mult de 600 de produse alimentare si nealimentare din porumb.

Statele Unite detin detasat primul loc pentru cultivarea porumbului, acoperind 40 % din productia mondiala, urmate de Canada, China, Brazilia si alte tari.

De ce ar trebui sa consumam porumb?

Porumbul este o sursa buna de fibre, vitamina B1, acid folic, vitamina C si acid pantotenic (B5) si el contine mai multe oligoelemente cum ar fi beta-criptoxantin, luteina, saponine, alcaloizi, fitosteroli, stigmasterol, acid malic, acid tartric, acid oxalic si acid maisenic cu proprietati benefice pentru bolile de inima si lupta impotriva cancerului.

In raport cu faina de grau, faina de porumb este mai bogata in grasimi si zaharuri si contine cantitati moderate de potasiu si fosfor. Asemenea orezului, nu contine gluten, si din acest motiv, porumbul este bine tolerat si de persoanele care sufera de celiachie (boala celiaca). Este sarac in doi aminoacizi esentiali, lisina si triptofanul; prin urmare, pentru o masa echilibrata, porumbul ar trebui combinat cu legumele care contin respectivii aminoacizi.

Uleiul de germeni de porumb este un ulei usor, bogat in grasimi nesaturate (acidul linoleic si acidul oleic), pretiosi nutrienti, dar prezenti numai daca extragerea uleiului, s-a efectuat la rece.

Faina de porumb poate fi macinata fin sau cu granule mai mari (pasat pentru sarmale de post), poate fi integrala sau rafinata. In gastronomie, faina de porumb este utilizata in general pentru prepararea mamaligii, dupa numeroase retete, in afara de utilizarea ei la prepararea dulciurilor.

Stiuletii mici si fragezi ai porumbului dulce se consuma fierti sau copti la cuptor, in timp ce boabele mai mari, fierte, se consuma in ciorbe de legume si salate (in comert se gasesc si in cutie) si la prepararea unor specialitati de pizza.

Pop corn-ul sau “boabele de porumb saltarete” sunt graunte de porumb, care, sub efectul caldurii sar, formand astfel niste bilute de consistenta spumoasa si culoare alba, care, sarate, se consuma ca gustare. In general este un produs industrial, si se vinde in pungute in mai multe varietati.

Remedii terapeutice

Intreaga planta a porumbului a fost folosita mult timp de indienii americani in scopuri medicale. Ceaiul din matase de porumb este un remediu pentru problemele diuretice: urinare dificila, dureroasa sau frecventa. Malaiul fiert in lapte se aplica pe arsuri, inflamatii, umflaturi. Amidonul de porumb, aplicat ca pudra, poate ameliora ranile usoare. Mamaliga amestecata cu ulei de ricin sau ulei de porumb este folosita pentru a vindeca iritatiile pielii.

In medicina traditionala chineza porumbul este folosit impotriva pietrelor la vezica biliara, icter, hepatita si ciroza. Stiuletii fara boabe sunt folositi pentru a trata sangerarea nasului sau sangerarile uterine neobisnuite. Panusii se folosesc pentru a trata diareea la copii.

Porumbul contine mult acid folic, o vitamina cunoscuta pentru ca reduce homocisteina, un factor inflamator, care este atribuit bolilor de inima. Tot el contine beta-criptoxantin, un carotenoid rosu-portocaliu care poate reduce semnificativ riscul aparitiei cancerului pulmonar.

Porumbul este foarte bogat in compusi fenolici care pot ajuta la prevenirea cancerului de colon si a altor tipuri de cancer digestiv. Porumbul contine si mult amidon care ajuta la producerea acidului butiric, un acid gras ce se gaseste la nivelul colonului si care poate fi benefic in prevenirea cancerului de colon.

Amidonul de porumb s-a dovedit a imbunatati metabolismul glucozei in cazul femeilor normale sau supraponderale.

Pentru prepararea unei bauturi diuretice si depurative, se varsa 25 dl de apa clocotita peste 5 g de flori masculine (stil) uscate si se lasa la infuzat timp de 10-20 de minute; se filtreaza si se beau 2-3 cescute pe zi.

Secrete si recomandari in folosirea porumbului:

–    Boabele de porumb se comercializeaza proaspete, inghetate, in conserve sau sub forma de pasta.
–    Evitati porumbul cu panusii zbarcit care pare ars sau a carui matase este inchisa la culoare.
–    Nu scoateti panusii si puneti porumbul neacoperit in frigider. Folositi-l in cateva zile, cat isi pastreaza cea mai buna calitate.
–    Porumbul proaspat poate fi fiert, fiert la abur, la microunde sau prajit pe gratar sau in cuptor.
–    Savurati-l rece, in salate.
–    Folositi mamaliga pentru un blat sanatos de pizza.
–    Folositi amidon de porumb pentru a inlocui 25 % din cantitatea de faina, va creste astfel cantitatea de fibra din alimentele coapte.

.ro
Foto: sxc.hu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *