Factorii de risc in bolile respiratorii

Aparatul respirator asigura oxigenul necesar bunei functionari a organismului; se intampla ca si alte substante, uneori nocive, sa patrunda in aparatul respirator.

Inainte dea ajunge pana la nivelul alveolelor pulmonare unde se efectueaza schimburile gazoase cu sangele, aerul inspirat trece prin trahee, bronhii si, in fine, prin bronchiole. In fiecare etapa, acest aer este filtrat prin diverse mecanisme pentru a ajunge pur la nivelul alveolelor.


Atunci cand aerul inspirat contine substante nocive in cantitate mare si cand mecanismele de aparare sunt depasite, aparatul respirator este afectat, ceea ce poate conduce la aparitia bolilor respiratorii. Factorii care favorizeaza aparitia acestor boli sunt numerosi si bine cunoscuti.


Cunoscut din secolul al XVI-lea si importat din America, tutunul a avut un succes tot mai mare datorita proprietatii sale psihostimulante, in ciuda dependentei fizice si psihice pe care o determina. Altadata, obicei exclusiv masculin, fumatul tinde sa castige printre adepti un numar tot mai crescut de femei si o categorie de populatie din ce in ce mai tanara.


Studii numeroase au aratat ca fumatul are un rol important in producerea bolilor pulmonare, precum cancerul pulmonar, bronsita cronica si insuficienta respiratorie cronica. In afara nicotinei, substantele nocive pentru sanatate provin din combustia tutunului, a hartiei si aditivilor incorporati in tigara.


Cele mai periculoase sunt gudroanele care sunt cancerigene si oxidul de carbon. Cu cat numarul de tigari fumate e mai mare si durata fumatului e mai indelungata, cu atat riscul de imbolnavire e mai mare. La fel, fumatul inceput la varste fragede creste riscul de aparitie mai precoce a cancerelor si de evolutie mai rapida.


De cativa ani, unele studii au aratat ca nefumatorii pot dezvolta boli legate de expunerea la fum. Este mai ales cazul copilului ai carui plamani nu si-au desavarsit dezvoltarea si in consecinta sunt mai vulnerabili. Numeroase rinofaringite, bronsite precum si unele cazuri de astm bronsic sunt legate de aceasta expunere pasiva la fumul de tigara. Se estimeaza ca, la un nefumator care traieste printre mari fumatori, riscul de aparitie a unui cancer pulmonar e mai mare cu 35 % fata de cel la care e supus un fumator neexpus fumatului pasiv.


Azbestul este un silicat de magneziu extras din unele situri geologice, folosit in primul rand prin rolul sau izolant termic. Din aceasta cauza el e folosit mult in industria constructiilor, in industria navala pentru rolul sau calorifug. Rolul sau in producerea bolilor pulmonare nu a fost recunoscut decat tarziu deoarece e necesar un interval lung (30-40 de ani) intre expunerea la azbest si aparitia acestor boli. Cu toate acestea, in prezent este stabilit faptul ca inhalarea intensa si prelungita de azbest este responsabila de azbestoza, una dintre cele mai importante boli pulmonare legate de o activitate profesionala. In aceeasi masura el poate determina aparitia unei ingrosari a foitelor care inconjoara plamanii si tapeteaza toracele (pleura), calcificari ale diafragmei, o inflamatie a pleurei (revarsat pleural) manifestata prin prezenta de lichid intre cele doua foite care o formeaza si o tumora a pleurei (mezoteliom). Fumatul, asociat cu expunerea la azbest, creste considerabil riscul de cancer pulmonar.


Factorii alergici pot sa joace un anumit rol in aparitia bolilor pulmonare. De exemplu, in astmul bronsic care e legat de unele alergii (la acarienii care se gasesc in praful din casa, la polenuri, la parul de animale etc.), hiperactivitatea bronsica ar putea constitui un factor de risc pentru dezvoltarea unei bronsite cornice.


Unele forme grave de infectii ale aparatului respirator, din copilarie (tuse convulsiva, rujeola, bronsiolite), sunt susceptibile sa determine, la varsta adulta, boli respiratorii precum astmul, dilatatiile bronhiilor sau bronsite cronice.


Adauga comentariu