In vizor

Expertiza Băncii Mondiale despre infrastructura din județul Cluj: drumuri județene proaste și aglomerate. Lipsesc centurile ocolitoare și autostrăzile

Consiliul Județean Cluj a încheiat un Acord de asistență tehnică cu Banca Mondială în vederea elaborării noului Plan de Amenajare a Teritoriului Județului Cluj (PATJ). În cadrul acestui acord, cei peste 40 de specialiști implicați au realizat o expertiză, peste 2.500 de pagini de analiză și 11 studii de fundamentare, în domenii precum planificare și dezvoltare teritorială, arhitectură, patrimoniu cultural, geografie, sociologie, economie, infrastructură, mediu.

În ceea ce privește infrastructura, specialiștii atrag atenția asupra celor mai importante probleme de trafic de la nivelul județului Cluj, multe dintre ele reprezentând încă un pericol pentru participanții la trafic, în special datorită gradului de uzură al parapeților și a lipsei marcajelor și semnalizărilor rutiere.

”În cazul echipării drumurilor cu elemente de susținere a traficului se observă că, spre deosebire de sectoarele de drum național și sectoarele de drum județean modernizate, mare parte din drumurile județene prezintă încă un grad ridicat de uzură a parapeților și lipsa marcajelor orizontale, lipsa bornelor kilometrice, grad ridicat de uzură a semnalizării rutiere verticale și intersecții cu alte drumuri de rang inferior sau intersecții la nivel cu calea ferată, nesemnalizate (lipsă indicativ drum și destinație) și neamenajate corespunzător (lipsă sens giratoriu amenajat, semaforizare sau bandă de preselecție). Din perspectiva caracteristicilor drumurilor din județul Cluj, cu excepția sectoarelor din autostrada A3 și A10, și a unor sectoare scurte/limitate din drumurile naționale, trebuie subliniată trăsătura comună – drumuri cu o singură bandă pe sens, trăsătură de altfel subliniată la nivelul întregii rețele de drumuri naționale, fapt care contribuie decisiv la siguranța minimă în trafic și creșterea incidenței accidentelor. La aceasta contribuie și lipsa benzilor dedicate preselecției traficului pentru viraje la stânga (marcaje verticale + insule) sau a sensurilor giratorii amenajate pentru a asigura accesul din drumurile naționale pe drumuri de rang inferior (comunale sau județene). Alte condiții de minimizare a siguranței în trafic sunt prezența sectoarelor de drum cu pantă, cu succesiune de curbe periculoase și risc de accidente prin derapaj, trecerile la nivel cu calea ferată nemodernizate și neamenajate(din 46 intersecții, 40 sunt fără barieră, 3 cu semibarieră și 3 cu barieră). Volumul și viteza traficului reprezintă factori direcți de cauzare a accidentelor care implică atât autovehicule și cât și pietoni, prin depășiri neregulamentare și viteză crescută de parcurs în cadrul localităților, suplimentate de lipsa trecerilor de pietoni semaforizate sau a pasarele pietonale pe 62 segmentele de drum intens circulate. Astfel, pe raza județului Cluj, cele mai numeroase accidente rutiere la nivelul rețelei de drumuri clasificate se produc pe drumurile naționale, fiind urmate de cele județene și comunale. Comparativ cu anul 2009 (265 accidente -77,03%- pe rețeaua de drumuri naționale), în anul 2018, s-au produs 324 accidente pe drumurile naționale (69,98% din totalul accidentelor). Cea mai semnificativă creștere a numărului de accidente se constată la nivelul drumurilor comunale (+107,14%) fiind urmate de drumurile județene cu un spor de 69,23%”, se mneționează în raport. 

De asemenea, la nivelul județului încă mai sunt drumuri județene proaste, iar în ceea ce privește drumurile comunale, 16,41% încă mai au sectoare de pământ ceea ce le face impracticabile mare parte din an.

La nivelul infrastructurii rutiere județene, încă se remarcă prezența îmbrăcăminților rutiere de stare rea și foarte rea, ceea ce reprezintă un obstacol în buna exploatare a drumurilor și a dezvoltării locale. Drumurile județene, cu astfel de sectoare de drum, limitează foarte mult sau blochează în totalitate circulația, zonele pe care aceste drumuri le deservesc transformându-se în veritabile arii periferice. La categoria drumurilor județene ce au îmbrăcăminte rutieră rea se încadrează 23 de drumuri, cu ponderi ale sectorului începând de la 2% (DJ109A) până la 100% (DJ170B), iar categoria drumurilor județene ce au îmbrăcăminte rutieră foarte rea se încadrează 10 de drumuri, cu ponderi ale sectorului începând de la 4,6% (DJ 161D) până la 66% (DJ 108K). Drumurile comunale impracticabile în mod regulat dar cu precădere în sezonul rece și ploios determină izolarea unor localități și generarea sectoarelor de discontinuitate în rețeaua rutieră la nivel local, datorită sectoarelor cu îmbrăcăminți pietruite, de pământ sau asfaltice dar de calitate rea și foarte rea. Se poate observa că aproape 50% din elementele infrastructurale de susținere a căilor rutiere (pasaje, poduri) se încadrează la clasa medie (M) de viabilitate și care totodată se apropie de finalul duratei de exploatare corespunzătoare, urmând a trece în cea cu exploatare deficitară; această pondere ridicată va determina pe viitor o presiune bugetară ridicată pentru modernizarea lor, pentru a nu permite trecerea în categoria de stare rea și foarte rea care să afecteze circulația rutieră. Podurile care se încadrează la starea medie (50,43%) sunt dominante pe drumurile naționale. Pe drumurile județene net dominante sunt podurile cu stare medie (52,76%), fiind urmate de cele cu stare rea (23,23%). 

Una dintre cele mai mari probleme este lipsa centurilor ocolitoare din jurul centrelor urbane, ceea ce determină aglomerări, trafic intens și poluare. 

Cu excepția construcției și dării în folosință a unor sectoare din autostrăzile A3 și A10 pe o lungime totală de 68 de km, în ultimii 10 ani se remarcă o stagnare a procesului de construcție drumuri noi pe raza județului Cluj. Majoritatea acțiunilor întreprinse au avut ca scop întreținerea și modernizarea infrastructurii rutiere existente din perioada anterioară, având loc de asemenea și reclasări de sectoare de drumuri la clasă superioară (comunal – județean și județean – național).  Nici un centru urban din județul Cluj nu deține în prezent inele complete de centuri ocolitoare, dispunând doar de segmente funcționale. De asemenea, există și localități urbane care nu dispun deloc de segmente de centuri ocolitoare (Turda, Câmpia Turzii, Dej și Huedin). În cazul municipiilor Turda și Câmpia Turzii, odată cu darea în exploatare a tronsonului de autostradă A3, aceasta a preluat traficul de tranzit și funcția de centură ocolitoare. Cu toate acestea, pe plan local, la nivelul ambelor municipii tot traficul zonal traversează median intravilanele și generează poluare și congestii a traficului, Acest fapt, impune în continuare nevoia de a realiza drumuri de tip centură. În cazul municipiul Dej și a orașului Huedin, nu există autostradă care să preia traficul de tranzit, în continuare acesta realizându-se prin traversarea orașelor uzând infrastructura stradală peste care se suprapun drumurile clasificate naționale și județene. Acest fapt generează o presiune ridicată asupra 52 traficului local, congestii la orele de vârf și efecte secundare (poluare, zgomot, vibrații, deteriorare rapidă a covorului asfaltic, accidente etc.) 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *