Experții criminaliști de la Cluj un cerut jumătate de milion de lei pentru a efectua o expertiză pe interceptările de la dosarul lui Bogdan Corduneanu. Cătălin Cherecheș, primarul Băii Mari, a scăpat mai ieftin.
Odată cu desecretizarea unor protocoale încheiate între SRI și instituții de cercetare și judecare, a apărut un nou scandal cu privire la un protocol încheiat între Institutul Național de Expertize Criminalistice (INEC) și Direcția Națională Anticorupție (DNA). La scurt timp de la declanșarea discuțiilor pe acest subiect, apare în presă declarația dată de un expert, angajat al INEC, în fața unei instanțe de la Tribunalul Brașov, în care se vorbește despre momentul în care s-a implementat înțelegerea dintre DNA și INEC.
Gheorghe Pop, expert INEC, preciza, în 2011, că a efectuat un raport într-un dosar penal și, la scurt timp după, ”a intervenit un Protocol între DNA și INEC cu privire la procedurile de urmat în cadrul efectuării expertizelor privind autenticitatea înregistrărilor, respectiv la modalitatea de lucru în cazul echipamentelor utilizate la efectuarea înregistrărilor”, și că, ulterior, Cătălin Grigoraș, fostul director al INEC, a confirmat existența acestui protocol.
Însă, în 2011, director la INEC era Cătălin Ceort, care a comunicat, în mod oficial, că ”nu există nici un protocol încheiat între INEC și DNA, cu privire la efectuarea de expertize criminalistice sau de altă natură”; după ce a ascuns existența acestui protocol, Ceort s-a bucurat de o ascensiune fulminantă în cariera de magistrat, până când a fost prins pentru luare de mită, în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
O altă persoană care s-a dat de gol cu privire la existența acestui protocol este procurorul DNA Minodora Vladu care, în 2017, într-un dosar de la Înalta Curte de Casație și Justiție, a afirmat că: “expertul Gheorghe Pop a precizat că respectivul protocol se referea la anumite proceduri de efectuare, nicidecum nu viza impietarea activității expertului”. Adică există, nu-l vedem, nu-l arătăm, dar conține ce ”zicem noi”.
De ce nu a apărut nici până azi protocolul dintre INEC și DNA?
Răspunsul este unul foarte simplu: pentru că, în cazul în care se află modul de lucru dintre cei de la DNA și INEC, există posibilitatea de a se descoperi modul fraudulos prin care erau prezentate instanțelor spre judecare interceptările din dosarele unor suspecți sau inculpați care azi sunt ”condamnați penal”, ”infractori”, ”pușcăriași”…
Apărarea lui Bogdan Constantin (ex Corduneanu), din dosarul aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, constă în faptul că i s-au imputat conversații telefonice pe care nu le-a purtat.
La dosarul cauzei, fostul ”lider” al Cordunenilor (trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional, trafic de persoane, trafic de minori, lipsire de libertate și spălare de bani) a cerut informații despre acest protocol și implicit o expertiză de voce, care, în opinia lui ar atesta că bărbatul de pe respectivele interceptări nu este el.
Același lucru l-a solicitat și edilul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș (trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită), care a declarat public că interceptările din dosarul sau și înregistrările făcute de denunțătorul Cristian Șpan, au fost modificate și trunchiate cu scopul de a întări acuzațiile procurorilor DNA.
Pentru Cherecheș, experții criminaliști de la Cluj au stabilit un preț de aproximativ 8.000 de lei pentru expertiză, iar în cazul lui Bogdan ex Corduneanu au cerut aproape o jumătate de milion.
Despre colaborarea INEC – DIICOT nu s-a vorbit, însă, se știe că mai mult de 550 de protocoale au fost încheiate în ultimii 10-15 ani, din care aproximativ 350 sunt încă implementate, potrivit directorului SRI.
Iar procurorii de la Cluj știu foarte bine despre existența acestui protocol.
În dosarul lui Cătălin Cherecheș, când apărătorul său a cerut o expertiză pe interceptările telefonice și ambientale, procurorul de sală s-a opus unei expertize efectuată de o instituție privată, indicând necesitatea ca expertiza să fie efectuată de un angajat al INEC. Până în prezent, expertizele finale (cea făcută de Grigoraș și obiecțiunile formulate de un angajat al LIEC Cluj – INEC) au dus la concluzia că nu se poate stabili cu exactitate dacă înregistrările efecutate de denunțătorul Cristian Șpan au fost autentice. Motiv pentru care, judecătoarea Nora Boiciuc le-a păstrat ca probe în dosar.
Asteptăm desecretizarea protocoalelor cu sufletul la gură. Credem că și fostul viceprimar al Clujului, Anna Horvath, ar beneficia de această desecretizare având în vedere modul defectuos în care i-au fost puse la dosar transcrieeri din interceptările făcute de către procurorii DNA.