Există un pericol real ca trotuarele podului de pe strada Fabricii să se prăbușească în Someș, cu tot cu pietoni! Primarii ultimilor 60 de ani nu au făcut nimic pentru a întreține podurile din Cluj-Napoca

Cluj-Napoca are poduri din beton armat care, de peste o jumătate de secol, nu au fost deloc întreținute.

Hidroizolația unor astfel de poduri este eficientă, pentru a proteja structura, timp de 10, maximum 20 de ani și, pentru că edilii orașului din ultimii 60 de ani nu au fost preocupați deloc de întreținerea podurilor, hidroizolația acestora și-a depășit de cel puțin 3 ori termenul de garanție, așa că apa a măcinat betonul și armătura din interior.

Primele care au început să se prăbușească au fost trotuarele, cum este cazul podului Traian, din centrul municipiului. Structura acestor poduri masive încă mai are rezerve de rezistență, însă, fiindcă în continuare ele nu sunt deloc întreținute, podurile din beton armat la un moment dat se vor prăbuși cu totul, cu oameni și cu mașini. 

Podul de pe strada Fabricii, peste Someșul Mic, care reprezintă principala cale de acces dinspre cartierul Mărăști și uitatul de administrație cartier Iris, este tranzitat zilnic de mii de mașini și de pietoni.

Cu câte două benzi de circulație pe sens și cu o lungime de peste un kilometru, acesta este unul dintre cele mai mari poduri care traversează Someșul în Cluj-Napoca.

De ani de zile, pe partea carosabilă a podului există porțiuni care, de-a latul structurii (incluzând și trotuarele), se afundă sau se ridică, creând denivelări și rupturi în asfalt, ce sunt acoperite periodic și de mântuială cu plombe asfaltice, care însă nu repară de fapt nimic, doar ascund un iminent dezastru.

Trotuarele sunt chiar mai afectate decât partea carosabilă, ele fiind brăzdate, de la un capăt la altul, de fâșii găurite și de gropi, foarte apropiate, prin care se vede Someșul sau pământul de sub pod. Trotuarele, conform opiniei unuia dintre cei mai apreciați experți în poduri din Cluj-Napoca, sunt în pericol de iminentă prăbușire, situație în care, pietonii care le traversează au toate șansele să își piardă viața, căzând în Someș, cu tot cu trotuar. 

În data de 22 iunie am cerut o explicație Primăriei Cluj-Napoca, în privința acestui pod, dacă și când se vor lua măsuri de reabilitare, dată fiind starea avansată de degradare a structurii. Au trecut 3 zile de atunci și reprezentanții Primăriei nu au catadicsit să ne răspundă. Bine că Emil Boc e deosebit de locvace atunci când e vorba să se laude online, la radio, în presă sau oriunde, cu „mărețele realizări”, dar când este chestionat cu privire la probleme care țin de viața și de moartea cetățenilor care l-au ales, a clujenilor care riscă să fie luați de apele Someșului, cu tot cu pod, primarul intră în silentio stampa, ignorându-ne cu nesimțire atât pe noi, cât și pe cetățenii în slujba cărora lucrează, din impozitele cărora el și locotenenții săi își iau salariile consistente.

În lipsa unui răspuns din partea Primăriei, l-am consultat pe Emil Popa, inginer în specialitatea drumuri și poduri, un expert recunoscut, care face verificări de proiecte în acest domeniu, care ne-a explicat istoria și problemele tehnice ale acestui pod:

„Podul de pe strada Fabricii a fost proiectat și executat prin anii ʼ60. În mod normal, un pod din-acesta are o durată de viață de 50-60 de ani, deci oarecum e expirat. Dar, necazul care este? Lucrările de întreținere nu s-au făcut și din acest motiv s-a ajuns la această situație. 

Acest pod a fost proiectat de Ionescu Eduard, care a fost un foarte bun podar, și de doamna Marieta Beuran. Eu nu aș putea spune că proiectul a fost prost. Dimpotrivă, a fost un proiect bun pentru epoca respectivă, numai că în decursul a peste o jumătate de secol nu s-a făcut aproape nimic ca întreținere. Trebuia înlocuită hidroizolația, calea. 

Defecțiunile care se observă este evident că sunt cauzate de lipsa de întreținere și în special de lipsa hidroizolației, care are o durată de viață de 10-15-20 de ani, iar de atunci au trecut mai mult de 50 de ani.

Dacă ar fi fost refăcută la timp hidroizolația, ar fi fost protejată structura podului. Vinovată este administrația orașului din decursul acestor 50 de ani – vinovați sunt toți! Dacă s-ar fi făcut la timp, cheltuielile de întreținere ar fi fost liniare, dar, fără a se realiza întreținerea, costurile cresc accentuat. 

Podurile acestea din beton armat nu au o istorie, cum au podurile de piatră sau cele metalice. Prin anii ʼ55-ʼ60 era o teorie, pe care am învățat-o chiar și eu, în primii ani de studenție. Se spunea că podurile de beton armat au marele avantaj că nu necesită întreținere. Spuneau treaba asta pentru că primele poduri din beton armat s-au făcut la începutul secolului XX, iar în anii ʼ60 ele aveau 50-60 de ani și până la acea vârstă nu și-au arătat defecțiunile, și atunci era teoria asta că nu au nevoie de întreținere. Ei bine, viața sau istoria podurilor a dovedit că podurile de beton armat au nevoie de cea mai complexă întreținere.

Nimeni nu s-a preocupat de întreținerea lor, iar acum se constată toate defecțiunile acestea, pe care le avem și pe drumurile naționale și județene. E o nenorocire cu podurile de beton armat și vor începe să cadă! Nu mai vorbim de faptul că prin anii ʼ60, până prin ʼ75-ʼ80 se făceau niște mărci, clase de betoane destul de slabe, pentru că așa se știa atunci, era tehnica la nivelul anilor aceia. Acum facem betoane de mărci echivalente 400, iar atunci făceam 200, deci podurile care se execută acum, după actualele normative, sigur vor ține mai mult decât cele de acum o jumătate de secol. 

Se pot reabilita și podurile acestea vechi, sunt metode, materiale foarte performante, diverse mortare. Podul de pe strada Fabricii, de exemplu, va trebui expertizat și trebuie făcută o reparație capitală. Ce se va întâmpla dacă nu se va face nimic? Podurile de beton armat au totuși un mare avantaj, ele fiind masive suportă mult mai ușor sporul de sarcini decât cele metalice și au încă multă rezervă în ele și încă ne mai servesc… cât ne mai servesc! Deci, nu s-ar putea spune că o prăbușire este iminentă, dar trebuie luate măsuri cât mai urgente de reparare a podului acesta, trebuie făcută o reparație capitală. Chiar dacă trotuarele sunt în risc de a se prăbuși, acest risc nu îl prezintă în niciun caz structura, în totalitatea ei. 

Podul de pe Fabricii trebuie refăcut tot, nu numai trotuarul. Dacă se face o reparație capitală vor trebui văzute toate zonele defecte, expertizate și reparate corespunzător. Nu poate fi vorba de a fi demolat, dar podul necesită o reparație capitală, cu materiale performante, care există acum”, a concluzionat inginerul Emil Popa, precizând că podul de pe Fabricii e doar un exemplu, care poate fi generalizat pentru toate podurile de beton armat din Cluj-Napoca.

Comentarii

gogu

27.06.2016 11:10

Bun articol. De unde este informatia, ca podul are peste un km? De la ultima intersectie, cu strada Luncii, pana pe pod, sunt 200m. Daca dublam prin simetrie, e cel mult 400m. ADMIN: informația apare ca atare într-un material despre podurile din Cluj-Napoca din care s-a preluat ca atare. Ideea este să discutăm cu un specialist despre ce se întâmplă pe partea de rezistență conform pozelor și să atenționăm autoritățile că suntem cam presați de timp dacă vrem să nu se întâmple o tragedie. Este posibil ca măsurătoarea să se fi făcut nu pe deschiderea podului, ci pe toată lungimea, inclusiv lucrările de încastrare în mal.

Adauga comentariu