In vizor

Exclusiv Interviu de excepție cu Înalt Prea Sfințitul Andrei Andreicuț despre împărtășania colectivă, perioada stării de urgență și rolul bisericii prin rugăciune și ajutor

În contextul pandemiei de coronavirus, Ziar de Cluj a stat de vorbă cu mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andreicuţ. Sfinția sa a vorbit despre incidentul de duminică, împărtășania de la Catedrala Mitropolitană Cluj-Napoca, intens criticată în perioada în care se iau măsuri drastice pentru prevenirea răspândirii de coronavirus. Urmăriți un interviu segmentat pe câteva puncte cheie, întebări puse de enoriași referitoare la rolul bisericii în această perioadă și îndemnul IPS Andreicuț „tare aș dori să vorbim principial despre ceea ce putem face pentru a ajuta oamenii, pentru a-i îmbărbăta, pentru a-i încuraja să depășească momentul”.

 

Dat fiind faptul că există în spațiul public păreri pro și contra privind împărtășirea credincioșilor, se poate vorbi despre nouă abordare  a administrării acestei taine sau mergeți pe varianta conservatoare?

Eu cred că această problemă va fi dezbătută la un nivel mult mai înalt, cred eu, la nivelul Sfântului Sinod. Acum referitor la practica care este în uz actualmente înainte de a fi necazul acesta mare cu coronavirus, practica aceea este în uz, o știți și dumneavoastră, o știe toată lumea, nu e numai la români, este pe plan internațional. Nu am văzut încă documente, dar s-ar fi adunat Sinodul din Grecia sau din alte locuri și s-a pus problema aceasta, s-a dezbătut problema aceasta și nu știu exact, dar parcă așa am înțeles că au rămas totuși la practica tradițională. Oricum, eu până acum nu știu, nu am relatări că s-ar fi îmbolnăvit cineva de la împărtășire, însă este un studiu mult mai lung pe Basilica în care este abordată problema aceasta. Nu este numai o problemă a românilor ci este una internațională legată de potirul comun, de comuniunea de la Sfânta Liturghie. E greu să dau eu un verdict de la Cluj. Cred că verdictul va fi dat pe plan ortodox, dacă nu chiar creștin, pe plan mondial.

Este Biserica în contextul dat în defensivă sau vedeți asta ca pe o șansă de redescoperire a inimii creștinismului și anume iubirea pentru aproapele?

Iubirea rămâne de la Mântuitorul Iisus Hristos un deziderat pentru Biserica creștină. Zice Mântuitorul Iisus Hristos că mai mare dragoste decât aceasta nu poate avea cineva decât să își pună viața pentru semenii săi.

Nu cred că ne aflăm în defensivă. Cred că Biserica propagă iubirea de aproapele. Zice domnul Hristos. Nu numai cuvintele și faptele. Nu oricine îmi zice Doamne, Doamne va moșteni Împărăția Cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care M-a trimis. Dragostea trebuie să fie concretă, să se manifeste prin atitudini, prin fapte, prin felul în care grijă de semenul nostru. În prima Epistolă a Sfântului Ioan, în capitolul V se abordează acest subiect. Este textual scris acolo lucrul următor: Nu poate zice cineva că îl iubește pe Dumnezeu dacă pe fratele său pe care îl vede îl urăște. Ci cel ce zice că îl iubește pe Dumnezeu trebuie să îl iubească pe Dumnezeu. Așa este cuvântul Scripturii. 

Mâine se sărbătorește Buna Vestire, interpretată ca perioada în care cerurile se deschid pentru a asculta rugăciunile. Care este îndemnul dumneavoastra pentru enoriași ?  

Gândul meu este tocmai un gând de întărire, de mângâiere sufletească. Buna Vestire, în momentul în care a avut loc, într-o lume necăjită, disperată, care își pierduse busola, a adus întărire, a adus orientare, a adus mesajul mântuirii. Eu cred că lucrul acesta trebuie să îl facă Biserica și astăzi, pentru lumea în care sunt problemele acestea deosebit de grele. Vedeți, troparul este un termen tehnic din punct de vedere teologic, o cântare, troparul Sărbătorii care rezumă în el ceea ce se întâmplă la Buna Vestire, spune lucru următor: Astăzi este începutul mântuirii oamenilor și descoperirea tainei celei din veac. Fiul lui Dumnezeu, Fiul Omului se face, și Gavril minunea o Bine Vestește. Și se termină îndemnându-ne să-i zicem Maicii Domnului: Bucură-te ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. A fost o veste bună atunci, la cumpăna dintre ere, vestea aceasta a întrupării Domnului Hristos, a venirii lui Dumnezeu pe Pământ. Eu cred că această veste bună trebuie să rămână și astăzi. 

Cat de mult ne ajuta rugaciunea si cat de mult ne putem ajuta noi intre noi ?

Ne putem ajuta și noi între noi atunci când este prezentă și rugăciunea. Adică ne rugăm lui Dumnezeu ca să ne dea înțelepciune astfel încât să fim oameni plini de dragoste, plini de altruism. Încă o dată, nu oricine zice Doamne, Doamne va moșteni Împărăția lui Dumnezeu, ci cel ce face voia Lui. Ne ajută și rugăciune, de ajută și atitudinea noastră față de celălalt. Ba mai mult, rugăciunea sensibilizează sufletul omului să fie bun. 

S-a greșit duminică la slujbă? Cum comentați adresa emisă de Arhiepiscopia Tomisului?

Eu nu am fost prezent la catedrală duminică. Nu aș putea spune că a fost un incident. Acuma bieții preoți care au slujit ei știau rânduială liturgică pe care au învățat-o în școală și care este pusă în practică. Ziceam la începutul convorbirii noastre că problema împărtășirii din același potir, sau cu o linguriță sau cu mai multe, este atât de importantă încât nu o pot rezolva preoții din Cluj, ci ea trebuie să fie rezolvată la un nivel mult, mult mai înalt. 

Credința este mai tare decât virusul?

Eu cred că este mai tare. Circulă în mediul online un film. Se cheamă, poate că nu redau exact titlul, Mărturisirile unui samurai, sau confesiunile unui samurai. Este vorba despre un samurai credincios, avea credință, care zice la un moment dat când este întrebat: Crezi în Dumnezeu? Și el răspunde, Cred în Dumnezeu mai mult decât cred în mine. Eu cred că dacă ar fi foarte puternică convingerea noastră religioase, credința noastră în Dumnezeu și în ajutorul lui depășim mult mai ușor perioada aceasta critică.  

Contribuie BOR cu ajutor financiar în această perioadă?

Noi deocamdată am spus că avem la îndemână patru cantine și din acestea, momentan efectiv îi ajutăm pe cei care sunt în stare critică. Cantina Facultății de Teologie, momentan școala fiind închisă, duce mâncare la oamenii de pe Valea Chintăului. Acolo este un cămin pentru oameni cu probleme. Cantina noastră de la Facultatea de Teologie nu gătește pentru studenți ci gătește pentru oamenii aceștia săraci. Cazuri sporadice se rezolvă și de la cantina pe care o avem în Mănăștur, la școala pentru copiii neajutorați de acolo. Și mai avem încă două cantine, când e nevoie vom da și de acolo la oamenii care solicită ajutorul, neavând cine îi sprijinii. Pe strada Bisericii Ortodoxe, lângă Biserică este o cantină socială care duce mâncare acasă la oamenii săraci, și cantina respectivă este funcțională. De la Facultatea de Teologie unde în vremuri normale mănâncă sute de oameni, două bucătărese le-am transferat acolo pe strada Bisericii Ortodoxe și fac mâncare pentru oamenii aceștia necăjiți cărora li se duce mâncare acasă. Arhiepiscopia noastră cuprinde și județul Bistrița, și în Bistrița avem o cantină socială. Iar acum, în vremurile acestea îi ajutăm pe toți, pe cei necăjiți și neajutorați. 

Cam câte persoane hrăniți în ambele județe zilnic?

N-aș vrea să spun o cifră incorectă, dar în orice caz oamenii aceștia de la căminul de pe Valea Chintăului, sunt 65, mai sunt cei din Bistrița ajutorați de la cantina respectivă nu știu, dar acolo în mod obișnuit mănâncă zilnic peste 100 de oameni săraci. Iar în ceea ce privește cantina aceasta de pe strada Bisericii Ortodoxe ajută parcă 30 de oameni zilnic.

Cum s-au organizat parohiile pentru a da ajutor enoriașilor?

Le-am transmis mai multe mesaje prin care preotul și consiliul parohial sunt îndemnați să fie foarte, foarte atenți la cazurile acestea de oameni necăjiți, și să îi caute acasă și dacă este cazul să le ducă mâncare acasă. Mai sunt bătrânei care acum am înțeles, după restricțiile le-a anunțat statul nu mai pot umbla pe drum, atunci și pe aceștia i-am îndemnat pe preoți să îi ajute și să le ducă alimentele acasă.

Cum se va resimți financiar faptul că enoriașii nu mai participă la slujbă?

Nu vor mai exista contribuții contribuții la cutia milei. Probabil că la această întrebarea aș putea să vă răspund peste o vreme. Momentan ne descurcăm. Vom vedea când se vor epuiza fondurile pe care le avem. Momentat avem fonduri, vom vedea cum ne vom descurca atunci când acestea se termină. 


Vreau să transmit un mesaj de îmbărbătare, de întărire, de curaj în asemenea vremuri de necaz și de încercare. Zice domnul Hristos un cuvânt în Evanghelia după Ioan, poate l-am mai zis, sau dacă nu l-am mai zis îl zic acum: capitolul 16, versetul 33: Îndrăzniți, eu am biruit lumea. Adică să nu fim copleșiți de încercarea aceasta care nu e mică, e mare să nu fim copleșiți și să rămână curajul nostru interior ca să o putem depăși. Și dacă cei tineri, cei ce sunt în câmpul muncii, cei ce pot să îi ajute pe alții ascultă mesajul, cu siguranță merg la bătrâneii, la bolnavii, la necăjiții, pe care nu are cine îi ajuta și îi ajută. Deci mesajul nostru acesta este: de îmbărbătare, de întărire, de curaj. Un sfânt de-al nostru național, Ioan Casian, referitor la efectul negativ pe care îl poate avea încercarea neînțeleasă bine. Cuvântul Sfântului Ioan Casian zice așa: Precum cariul mănâncă lemn și molia haina, așa și întristarea poate distruge sufletul omului. Ori noi încercăm ca să îi facem pe oameni curajoși și întristarea, și necazul, și vremurile dificile care vin să nu îi distrugă din punct de vedere sufletește. Așa că aceste vremuri nu știm exact când se vor încheia, am dori să nu țină foarte mult, dar ele vor ține atât cât trebuie să țină.

Acestea vremuri s-au nimerit să vină tocmai în Postul Paștelui, la sărbătoarea Paștelui ultima cântare din Slujba Învierii este plină de curaj, este plină de bărbăție și zice așa și să o interpretăm și din punct de vedere social, și moral. Citesc cântarea: Ziua Învierii, unul pe altul să ne îmbrățișăm, atât cât se poate acuma, îmbrățișarea este doar spirituală, să zicem Fraților și celor ce ne urăsc pe noi, să iertăm toate pentru Înviere și așa să strigăm: Hristos a Înviat din morți cu moartea pe moartea călcând și celor din morminte viață dăruindu-le. Le dorim tuturor creștinilor din Arhiepiscopia noastră, din țara noastră, din lumea întreagă, sănătate, curaj, și putere ca să trecem peste această mare încercare.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *