Direcţia Naţională Anticorupţie Cluj a colaborat cu cei de la Doi şi-un sfert în mai multe dosare penale, precum şi în cel cu şefii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud. Vorbim de Roberto Hasnăş, Ioan Mureşan şi Leon Cloşcă trimişi în judecată pentru presupuse fapte de corupţie. Dosarul acestora se află pe rolul Tribunalului Maramureş, unde şefa DNA Cluj, SRI şi DIPI încă mai au de dat explicaţii despre cum au construit rechizitoriul, pentru că deja se adună prea mulţi martori care susţin că au fost constrânşi sau ameninţaţi să declare în favoarea anchetatorilor.
În vara acestui an, Ziar de Cluj a făcut public, în exclusivitate, protocolul desecretizat dintre Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă (cunoscută ca „Doi si-un sfert” -n.red.) și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. La scurt timp după, inculpaţii mai sus menţionaţi au formulat o adresă către DNA Cluj şi şeful insituţiei –Anca Mărincean- prin care cereau explicaţii despre colaborarea cu Doi şi-un sfert pentru administrarea interceptărilor, traficul şi întocmirea proceselor de redare a acestora.
Surprinzător, Anca Mărincean, şefa DNA Cluj, a negat orice colaborare cu SRI sau DIPI.
„Nu a existat nici o „intervenţie” a SRI sau DIPI în ceea ce priveşte redactarea proceselor verbale de redare prevăzute de art. 143 alin. 4 din Codul de procedură penală. Redactarea acestor procese verbale a fost efectuată de către ofiţerii de poliţie judiciară delegaţi din cadrul DNA, care le-au întocmit şi le-au semnat, iar certificarea pentru autenticitate a proceselor verbale de redare a fost realizată de către procurorul de caz”, se arată în răspunsul semnat de procurorul şef, Anca Mărincean.
Mai mult, răspunsul halucinant dat de Anca Mărincean şi procurorul Daniel Ciumărean include şi menţiunea protocolului PÎCCJ şi DIPI.
„Din Protocolul de cooperare PÎCCJ şi DIPI încheiat în anul 2015 şi declasificat la 22.05.2018 – contrar celor susţinute de inculpaţi în memoriu – nu rezultă nici un fel de abilitare a DIPI pentru efectuarea de „acte de cercetare penală în anumite cauze complexe”, ci se face vorbire despre „completarea informaţiilor” sau „participarea la întâlnirile de lucru”. În ceea ce priveşte pretinsa implicare a SRI sau DIPI în administrarea de probe sau în efectuarea unor activităţi de urmărire penală, precizăm că o astfel de implicare nu a existat. Toate mijloacele de probă au fost administrate de procurorul de caz sau de ofiţerii de poliţie judiciară delegaţi de acesta”, mai arată şefa DNA Cluj, Anca Mărincean.
Cine pe cine acoperă ?
Din răspunsul semnat de şefa DNA Cluj se pot trage două concluzii: ori DNA Cluj a fost cea mai „fraieră” instituţie din ţară şi nu s-a folosit de protocolul cu DIPI, ori şefa DNA Cluj minte fără moralitate.
Singura problemă a DNA Cluj este că, cineva, cândva a rătăcit două file extraordinar de importante în dosarul celor de la IPJ BN. Acele două foi, pe care Ziar de Cluj le-a obţinut şi le face publice, arată cum Anca Mărincean le-a scris celor de la Doi şi-un sfert Bistriţa-Năsăud să le transfere exact ce ea neagă mai sus că ar fi primit de la DIPI: convorbiri şi note de redare, interceptări şi traficul integral „rezultat în urma punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică emisă de Tribunalul Cluj, în dosarul 74/P/2014 (Dosarul poliţiştilor de la Bistriţa-Năsăud, menţionaţi mai sus) al DNA Serviciul Teritorial Cluj”. Ba, mai mult, le-a mai şi mulţumit pentru sprijin!
Dar doamna Mărincean conduce insituţia DNA Cluj în tăcere şi nu răspunde la întrebările publice despre corupţia din Consiliul Judeţean Cluj, plângerile penale împotriva serviciului de Urbanism din Primăria Cluj-Napoca, protecţia sifonarului Răzvan Pop (aka Pixul Procurorului, la câte foi a semnat la cheremul DNA Cluj). Nu răspunde nici la achitările primite de Călin Stoia (în dosarul cu Number One) sau Rareş Pop (pe acuzaţia de mită cu portocale pentru copiii săraci). Anca Mărincean nu răspunde nici despre cum DNA Cluj a calculat prejudiciul din dosarul lui Daniel Don, bazându-se pe SMS-uri de Internet Banking, nici despre „mega-dosarul” Annei Horvath sau multe altele. Nu vorbeşte nici despre dosarul lui Adrian Zaharia, fostul director de la APIA Cluj, dispărut pe Tarniţa. Şi atunci cum să ne aşteptăm să aibă curajul să vorbească despre cum DNA Cluj a fost jucată pe degete de către băieţii deştepţi de la Doi şi-un sfert Bistriţa-Năsăud sau de cei cu ochii albaştri de la SRI Cluj.
E greu de crezut că DNA Cluj nu a făcut blat cu şmecherii locali de la DIPI şi SRI. În curând Ziar de Cluj va publica o radiografie a celor trei emineţi ce au condus DNA Cluj: Crin Bologa, Elena Botezan şi Anca Mărincean. E prea ruşinos ce se întâmplă în DNA Cluj, încât să nu amintim trecutul acestei instituţii ce pare de neatins. Totodată vă invităm să scrieţi, în secţiunea de comentarii, întrebări pentru cei trei oameni ce au condus DNA Cluj, în ultimii ani.