Se afla in libertate un raufacator viclean, care invadeaza tacut, consecvent si pe neobsevate si ucide, in fiecare an, mai multi romani decat toate razboaiele secolului trecut la un loc. Numele lui? Grasimea din alimente.
Excesul de grasime din alimentatie este din ce in ce mai mult incriminat ca fiind componenta cea mai daunatoare a dietei omului modern. Acel duo mortal – excesul de grasime si lipsa fibrelor alimentare – este legat astazi in mod convingator de aparitia si agravarea unei intregi serii de probleme de sanatate, cum ar fi boala coronariana (cardiopatia ischemica), litiaza biliara, constipatia, apendicita, cancerul de colon, san si prostate, accidentele vasculare cerebrale, diverticulita si guta – ca sa numim doar cateva. Si lista continua sa creasca.
Grasimea este o parte vitala a oricarei celule vii, reprezentand combustibilul de rezerva al organismului. De aceea, n-am putea fi sanatosi daca grasimea ar lipsi din alimentatia noastra. Problemele apar din cauza ca cei mai multi dintre noi consumam prea multa grasime, deseori in forme pe care organismul nu le poate prelucra cu usurinta.
Ca sa intelegem mai bine acest lucru, sa folosim analogia cu masina. Toata lumea stie ca o masina functioneaza cel mai bine cu combustibil corespunzator (specific). Sigur ca am putea face o masina sa mearga si cu petrol lampant, insa lucrul acesta ar fi un dezastru pentru motorul ei. In mod asemanator, organismul are de suferit atunci cand i se ofera un combustibil de calitate mai slaba, desi consecintele nu apar la fel de repede ca in cazul unei masini, gratie marilor rezerve pe care orice organism sanatos le are. Pana la 90 % din ficat sau rinichi pot fi distruse si abia dupa aceea organele respective intra in insuficienta. In momentul in care apar primele dureri angioase sau chiar primul atac de cord, diametrul arterelor coronare este deja ingustat, in puncte strategice, cu 80-90 %.
Cum dauneaza organismului excesul de grasime? Prezenta in exces a grasimilor in alimentatia curenta pune bazele dezvoltarii procesului de ateroscleroza, care nu este altceva decat o ingustare si o rigidizare a arterelor vitale, care furnizeaza organismului hrana si apa. Excesul de grasime creste vascozitatea si aderenta sangelui, incetinind circulatia si ducand la alipirea globulelor rosii una de alta, intocmai ca monedele intr-un fisic. In aceasta stare agregata, globule rosii sunt incapabile sa se incarce la capacitatea maxima cu oxgen si sa navigheze prin capilarele microscopice. Private de oxigen si de celelalte substante nutritive, celulele organismului devin tot mai susceptibile la lezare, imbolnavire si moarte.
Majoritatea alimentelor bogate in grasimi sunt incarcate si cu colesterol, substanta care lezeaza peretele interior al arterelor. Organismul reactioneaza prin acoperirea acestor leziuni cu celule. In conditiile prezentei in sange a unui exces de grasimi si colesterol, organismul aplica tot mai multe “bandajuri” de acest fel, unul peste altul, pana ce se formeaza placile ateromatoase. Iar atunci cand aceste placi cresc suficient de mult pentru a ingusta/obtrua arterele coronare care hranesc inima, apare infarctul miocardic. Atunci cand acest lucru se petrece in arterele care hranesc creierul, are loc un accident vascular cerebral.
Unii dintre produsii secundari de digestie a grasimilor par a fi implicati in aparitia si dezvoltarea anumitor tipuri de cancer. Atunci cand peretii intestinului gros nu sunt protejati de fibrele alimentare aceste substante produc deseori iritatie si inflamatie la acest nivel si pot constitui un factor important in aparitia colitei si cancerului de colon. Pe alta linie, s-a demonstrat ca excesul de grasimi din sange inhiba productia de celule cu rol imunitar, lucru care favorizeaza aparitia si a altor cancere, cu alte localizari.
De asemenea, este binecunoscut astazi si faptul ca dietele cu continut crescut de grasime scad eficienta mecanismului insulic al organismului, ducand astfel la diabet. In plus, cantitatea de grasimi saturate din alimentatie afecteaza puternic nivelul colesterolului sangvin.
Ce se poate face pentru a evita aceste probleme? Trebuie sa practicam o “chirurgie radicala” asupra oricarei surse de grasime din alimentatie. Untul, margarina, produsele de intins pe paine, uleiurile pentru gatit si de salata sunt aproape 100 % grasime. Carnea, branzeturile, ouale si laptele integral au in medie intre 50-80 % din calorii reprezentate de grasime.
Mai mult, trebuie sa ne obisnuim sa consumam mult mai multe fibre alimentare. Fructele, zarzavaturile, cerealele integrale si legumele castiga tot mai multi aderenti. Si nu intamplator, caci, daca tinem cont de faptul ca aceste alimente vegetale sunt bogate in fibre, sarace in grasimi si lipsite de colesterol, putem observa ca ele reprezinta alegerea ideala.
Hrana “moderna” pe care o consumam, scaldata in grasime, ne ucide incet, dar sigur. Insa este la fel de sigur ca inlocuirea unei parti mari din caloriile aduse de grasime cu calorii provenite din glucide complexe (hidrocarbonate complexe) prin cresterea consumului de alimente vegetale, bogate in fibre, este de natura sa schimbe situatia. O alimentatie de acest fel, echilibrata, poate preveni aparitia majoritatii bolilor cronice degenerative si este de mare ajutor in inversarea evolutiei bolii coronariene si a majoritatii cazurilor de diabet de maturitate.
Si mai este ceva. Va puteti bucura de o sanatate mai buna si va veti simti mai energici, veti putea manca un volum mai mare de hrana, recapatandu-va sau pastrandu-va greutatea ideala.