Europarlamentare, da, prezidențiale, ba!

Alegerile prezidențiale au loc în noiembrie sau decembrie anul acesta. Data exactă urmează a fi stabilită. Cu toate că mai este relativ puțin timp până atunci, interesul pentru prezidențiale pare unul suspect de redus din partea partidelor politice. Nu avem o listă clară de candidați, încă se formează alianțe, iar partidele aflate în parteneriat nu au decis încă dacă vor merge pe varianta unui candidat comun sau nu. Sunt foarte multe necunoscute și variabile.

Klaus Werner Iohannis este singurul care și-a anunțat clar candidatura, încă de la jumătatea anului trecut. Previzibil, ca-ntotdeauna, ar spune unii. Ultimul sondaj IMAS îl poziționează pe actualul președinte al României în topul preferințelor alegătorilor, cu 44,3% din voturi, urmat de Călin Popescu-Tăriceanu, cu doar 16,1%. Centrul de Sociologie Urbană și Regională îl dă tot pe Klaus Iohannis câștigător, însă cu 36% față de 23%, cât are Călin Popescu-Tăriceanu. Ludovic Orban, președintele Partidului Național Liberal, și-a întărit afirmația că nu va candida și că PNL îl va susține, din nou, pe Klaus Iohannis. Nicio surpriză aici.

Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, președintele Partidului Alianța Liberalilor și Democraților și, totodată, președintele Senatului, susține că va câștiga alegerile prezidențiale dacă va candida. Dar candidatura lui nu este încă decisă. De cine nu este decisă și de ce nu este decisă? Evident, răspunsul la ambele întrebări este Liviu Dragnea. Călin Popescu-Tăriceanu conduce coaliția PSD - ALDE alături de Liviu Dragnea, așa că, cel mai probabil, vorbim despre un candidat unic, o candidatură comună, chiar dacă acest lucru nu a fost confirmat. Va fi acesta Liviu Dragnea sau șeful ALDE? Călin Popescu-Tăriceanu are o carte de vizită ceva mai grea decât cea a lui Liviu Dragnea, dar cine va fi masculul alfa? Fostul premier al României în perioada decembrie 2004 - decembrie 2008 sau actualul lider al principalului partid de guvernământ, PSD, din octombrie 2015 și până în prezent? Din declarațiile recente ale lui Călin Popescu-Tăriceanu, vom afla cine va fi principalul contracandidat al lui Klaus Iohannis peste vreo două luni, după alegerile europarlamentare.

Liviu Nicolae Dragnea, președintele Partidului Social Democrat și președintele Camerei Deputaților, va candida sau nu pentru cea mai înaltă demnitate publică? Și-ar fi dorit să fie măcar premierul României, dar unde-i lege nu-i tocmeală, iar legea spune clar că un condamnat penal definitiv nu poate face parte din Guvernul României. Iar Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani de închisoare cu suspendare în Dosarul Referendumul. Ca să nu mai vorbim că Înalta Curte trebuie să se pronunțe și în Dosarul angajărilor fictive la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman, dosar în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu. Dar, cum s-a dovedit că nu este chiar facil și nici nu ai aceeași satisfacție când  conduci un guvern din umbră – vezi cazurile Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă –, liderul PSD s-ar putea să facă pasul spre preamărire personală. PSD nu a mai câștigat însă alegerile prezidențiale din anul 2000, când Ion Iliescu îl învingea pe Corneliu Vadim Tudor. Apoi, pe rând, Adrian Năstase, Mircea Geoană și Victor Ponta au pierdut în fața concurenței. E drept, la mustață. Mircea Geoană își amintește poate cel mai bine. Revenind la Liviu Dragnea, ce ne facem cu faptul că niciun sondaj de opinie nu îl dă câștigător și că se află sub cota de încredere a partidului pe care îl conduce? Lucruri deloc de neglijat. Putem vorbi, totodată, despre o strategie a PSD. O candidatură târzie nu poate fi atacată devreme. Vezi cazul lui Klaus Iohannis, care și-a anunțat candidatura de aproape un an și este acuzat de contestatari că se comportă mai mult ca un candidat decât ca un președinte.

Victor-Viorel Ponta, liderul Pro România, a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale, dar nu la cele de anul acesta. Totodată, fostul premier al României în perioada mai 2012 - noiembrie 2015, crede că s-a grăbit și că a greșit când a candidat în 2014. Așadar, în cazul lui Victor Ponta, vorbim de o candidatură în 2024 sau, de ce nu, în 2029. Un candidat al viitorului, dacă alegem să-l credem pe cuvânt.

Laura Codruța-Kovesi. De ce nu vorbește nimeni despre ea? Un om care are o cotă mare de încredere din partea românilor. E drept, nu este deosebit de carismatică și nici nu are vorba dulce a unui politician, dar este convingătoare. Până și Uniunea Salvați România, prin vocea președintelui Dan Barna, vede asta și a invitat-o, încă de anul trecut, pe Laura Codruța-Kovesi să fie candidatul USR la prezidențiale. Iar, acum că vorbim despre o alianță între Uniunea Salvați România și Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate, condus de Dacian Julien Cioloș, șansele fostului procuror-șef al DNA par ceva mai mari. Dar Laura Codruța-Kovesi este încă în cărți pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. Întrebarea care se va pune este conduci România timp de 5 ani sau Parchetul European timp de 7? Revenind la Dacian Cioloș, acesta nu ar spune nu unei candidaturi pe listele USR - PLUS, chiar dacă nu a recunoscut-o răspicat. Dan Barna a declarat că ar susține această variantă, conștient  că el nu are încă notorietatea necesară unei candidaturi la prezidențiale.

Gabriela Firea, născută Vrânceanu, este primarul general al Capitalei și, poate, unul dintre candidații surpriză la prezidențiale. Dacă avem un președinte neamț, de ce să nu avem un președinte femeie? Gabriela Firea a afișat o imagine de luptătoare, un om principial și integru, care nu își calcă pe onoare chiar dacă asta înseamnă să înfrunte partidul care a ridicat-o și chiar pe liderul PSD. Cu toate că ambii și-au ascuțit cuțitele și și-au aruncat cuvinte grele, însuși Liviu Dragnea a bătut în retragere în scandalul cu pricina și a declarat că relația cu Gabriela Firea este în refacere. Oricum, ea nu a fost exclusă din partid și nici nu și-a dat demisia, pentru că asta ar fi însemnat să își piardă mandatul de primar general al Bucureștiului. Mai bine războinic decât martir, s-a gândit, pesemne, Gabriela Firea. În plus, un sondaj INSCOP o situează pe locul doi într-un top al încrederii populației în politicieni. Pe locul doi, cu 23,9%, față de liderul clasamentului, Klaus Iohannis, cu 39,5%. Așadar, un candidat demn de luat în seamă, un adevărat prezidențiabil.

Sondajele de opinie sunt dinamice, iar procentajele se schimbă de la o lună la alta, în funcție de evenimentele zilei și de reacțiile liderilor politici la acestea. Singura certitudine este candidatura lui Klaus Iohannis. Cine îi va fi însă principalul contracandidat sau poate contracandidați rămâne a fi stabilit. Lista de candidați este mai deschisă ca oricând!

Adauga comentariu