Vocea ta

Emil Boc, facut arsice de un blogger clujean

Un blogger clujean publica un material amplu despre problema amenajarii Somesului in contextul actualului scandal de eliminare a zonei verzi de pe malul raului pentru a crea o banda suplimentara de circulatie:

In 3 mandate, Emil Boc o fi facut si lucruri bune.

Totusi, dupa ce a distrus echilibrul urbanistic al orasului, dupa ce a dat liber la constructii de blocuri intre case, dupa ce a s-a uitat ca vita la poarta noua cum explodeaza scandalul gunoiului, dupa ce si-a dat masura incompetentei cu gestionarea dezastruoasa a lucrarilor din oras, dupa ce a facut Clujul de rusine ca premier, dupa ce a girat personal pentru spagarul Apostu si i-a purtat haina prin targ Lenutei Udrea, dupa ce ne-a pasat de la un mandat la altul cu aceleasi promisiuni mincinoase si proiecte fantasmagorice, Emil Boc nu se lasa.
De aceasta data, vrea sa isi lase „amprentele” si asupra Somesului Mic. Si nu e vorba de momeala populista cu Somesul navigabil.
Cu adevarat, o garla mica si insipida va ramane Somesul, dupa anuntata investitie de infrastructura, care va elimina din putinul de verde de pe malurile sale.

Despre ce este vorba?

Pe sest si fara galagie mare, ca omul viclean si hotul de meserie, administratia condusa de distinsul Emil Boc a inceput sa sape malul Somesului, pentru extinderea spatiului carosabil.

Practic, de la Opera Maghiara, pana spre Cluj Arena, pe Splaiul Independentei, Emil Boc vrea sa construiasca o banda suplimentara de circulatie, eliminand malul verde al Somesului. Primaria spera ca astfel sa rezolve din problemele de circulatie ale orasului. Spera si atat.

Unde sunt problemele?

1. Asa nu rezolvi problema traficului, ci o amplifici!
Problema nu e circulatia deficitara pe Splaiul Independentei, ci faptul ca in Cluj oamenii folosesc mult prea mult autoturismul pentru nevoile de mobilitate.
Asa cum arata si analiza aceasta, in Cluj trebuie inversat trendul de crestere a traficului auto, reorientand abordarea de la un simplu management rutier, la un management al mobilitatii urbane.

Acest lucru implica un mix de masuri, focusate in primul rand pe modernizarea, reproiectarea si eficientizarea transportului in comun si  o infrastructura urbana adevarata pentru biciclete. Cu un transport public rapid si modern, ar fi mai multi oameni in autobuze si troleibuze, iar Clujul ar avea mai putine masini in trafic, mai putin spatiu pietonal si rutier ocupat de masini parcate alandala.
Cu cat investesti in infrastructura pentru trafic auto, cu atat il stimulezi, iar pe termen mediu si lung, investitiile nu tin pasul cu ritmul de crestere a acestuia. Masina nu mai e o solutie sustenabila pentru deplasari urbane. La aceasta concluzie au ajuns orasele din lumea civilizata. Azi, comunitatile urbane avansate investesc in transportul in comun si in biciclete. Pana si nordicii merg pe biciclete, chiar si iarna.

Nu si la Cluj. La Cluj, Primaria face de forma pistele de biciclete si intarzie cu anii proiectul de bike sharing. La Cluj, se baga zeci de milioane de EUR in achizitii de autobuze noi, dar se intarzie cu anii sistemul de ticketing. La Cluj, nu au fost reproiectate inteligent traseele CTP si nu prea exista benzi exclusive de circulatie pentru transportul in comun, astfel incat sa poti ajunge oriunde in oras in maxim 20 de minute.

La Cluj, nu avem o abordare integrata de mobilitate urbana. Toate aceste masuri ar putea scuti o gramada de lucrari de infrastructura scumpe, inutile si ineficiente, inclusiv aceasta investitie contestata. Evident, ar avea de pierdut mafia politica, care se hraneste bine de tot din lucrari de infrastructura rutiera, binecunoscutele asfaltari electorale si borduriade de partid.

2. Nu sunt date pentru a sustine fezabilitatea solutiei
Da, nu va vine sa credeti, dar e adevarat. Primaria baga bani gramada intr-o investitie, care nu se bazeaza pe un studiu de mobilitate urbana, pe studii de trafic relevante si actuale. Studiul de mobilitate urbana nu e gata. Studiile de circulatie sunt irelevante si neactuale. Proiectul se bazeaza pe un studiu de circulatie vechi de 10 ani, cand situatia traficului si contextul urban erau cu totul altele. Sunt invocate consultari cu „specialisti in circulatie”, desi publicul nu stie cine sunt acele persoane.

De unde va fi preluat si unde va fi descarcat traficul? Cat de mult poate ameliora problema traficului 1 banda rutiera suplimentara, pe o distanta de aprox. 1 km?

In realitate, aceasta banda suplimentara nu va face decat sa creasca cu putin viteza de deplasare, pe Splaiul Independentei, pana la prima intersectare a unei axe majore N-S, unde traficul se va sugruma din nou ( binecunoscutul efect de gat de sticla). Probleme reale sunt la nodurile principale  unde se intersecteaza axa E-V cu axa N-S: la Podul Garibaldi,  la Astoria,  la Opera Maghiara si in Mihai Viteazu. Acolo sunt gatuirile majore de trafic, ori acolo nu se prefigureaza interventii si solutii pentru cresterea capacitatii sau reproiectarea traficului.
In schimb primaria va arunca o suma exorbitanta pe o lucrare inutila, care va degrada si mai mult Somesul.

3. Ce mai facem cu Parcul Central?
Parcul Central a devenit zona principala de relaxare din centrul orasului. O zona care are nevoie de aer curat, de liniste, de cat mai putin trafic.
Dupa finalizarea acestei lucrari, Splaiul Independentei va avea  o latime de pana la 20 de m, prefigurandu-se ca principala alternativa rutiera la Calea Motilor, devenind astfel o sugativa de trafic, cu tot ce vine la pachet: zgomot, poluare, aglomeratie, incidente rutiere.

Ce combinatie reusita pe care sa o alaturam Parcului Central, care e oricum marginit acum pe toate laturile sale de artere rutiere foarte aglomerate. Odata cu largirea Splaiului Independentei putem sa spunem adio parcului ca loc de relaxare, pentru ca pur si simplu aceasta zona va deveni nodul rutier principal al Clujului.

Ca sa intelegeti amploarea lucrarii, ganditi-va ca in raport cu parcul, pe aproape un sfert din lungimea parcului, latimea drumului va fi practic 1/3 din cea a parcului, indeosebi in zona Operei Maghiare. Podul Elisabeta va fi probabil sacrificat sau va cadea incet in uitare. Oare e firesc sa decida „specialistii in circulatie” destinul parcurilor noastre si a infrastructurii verzi a orasului?

Daca ar fi avut curaj si viziune liderii acestui oras, cautau solutii de reducere a traficului in zona parcului si de integrare a Somesului in Parcul Central, prin eliminarea completa a traficului de pe Splaiul Independentei si extinderea parcului spre Somes si spre Opera Maghiara, in conformitate cu viziunea initiala de realizare a acestei gradini urbane. Atunci am fi avut cu adevarat un parc mare, intins intre Canalul Morii si Somes, o adevarata infrastructura verde, care sa ramana mostenire orasului peste generatii. Aceea ar fi fost cu adevarat o valorizare a Somesului!
In schimb, mintile inguste ale decidentilor acestui oras vad doar betoane si asfalt pentru bolizii de lux, in care-si plimba dosul comod.

4. Exista alternative
Destule solutii alternative puteau fi gasite, in primul rand prin centrarea mobilitatii urbane pe transportul in comun. Totodata, o greseala imensa a fost investitia in linia de tramvai, un mijloc de transport nepotrivit Clujului, care putea fi foarte bine inlocuit de troleibuze. Eliminand liniile de tramvai,  se castiga foarte multa flexibilitate in gestionarea traficului si se elimina o cauza a incetinirii acestuia, inclusiv pe Splaiul Independentei.

O solutie de trafic radicala si utila ar fi mutarea traficului pe celalalt mal, care e oricum betonat si e deja compromis. Artera se putea intinde de la Podul Garibaldi pana la Astoria, (G Muzicescu, Bvd 1 Decembrie, Mamaia, Dragalina)  cuprinzand o reproiectare radicala a traficului la intersectia cu str. Horea, un proiect care sa integreze atat refacerea Podului Garibaldi cat si a nodului rutier de la Astoria, conturand o o alternativa rutiera adevarata pe axa E-V a orasului.

Dincolo de reproiectarea unui tronson, obiectivul major ar fi conturarea unei noi axe E-V, care sa lege Bvd 1 Decembrie,  cu Bvd Traian si Str Bucuresti pe un traseu continuu si fluid. Evident, pentru asta iti trebuie o abordare strategica coerenta, pliata pe o politica investitionala multianuala, independenta de schimbari politice.

De fapt, o eroare majora de gestionare a traficului in acest oras, este ca solutiile se aplica particular si nu integrat, iar acest lucru se remarca si la propunerea de largire a Splaiului Independentei.

5. Ipocrizie crasa
Dupa ce ai lasat entuziastii acestui oras sa imagineze tot felul de solutii si proiecte, care sa dea viata Somesului, dupa ce ai promis solutii de revitalizare a Somesului, dupa ce ai facut atata tam-tam cu transparenta administrativa , consultare publica si administrare participativa, ti-ai aratat adevarata fata, domnule Boc.

Demarezi o investie semnificativa, impotriva tututor angajamentelor dumitale, fara sa iti pese de opinia acestui oras, fara dezbateri publice si fara opinia specialistilor. Pe ultima suta de metri, realizand probabil ca scandalul nu are cum sa te ocoleasca, ai anuntat un simulacru de dezbatere publica, in pripa si de forma.

Stim, vin alegerile. Alegerile costa bani si oamenii iti cer rezultate, ca de vorbe si promisiuni desarte sunt satui. Solutia clasica romaneasca e sa dregi busuiocul si sa ingrasi porcul in ajun. Ca asa fac toti primarii, dau drumul la lucrari in ultimul an de mandat. Nu conteaza ce si cum, important e sa se lucreze. Reteta clasica pentru un public captiv idiot.

6. Omorarea Somesului
Contrar a ceea ce credem, Somesul este un organism viu, un ecosistem fragil, care merita respectul nostru, pentru ceea ce ne ofera. Somesul nu curge pur si simplu „singur”, ci vine „la pachet” cu spatii verzi, cu privelisti, cu  fauna si cu un aer inconfundabil. Desi la Cluj suntem privilegiati, avand acest dar minunat al naturii, felul in care am inteles sa ne folosim de acest atu, care imbogateste orasul, arata o ignoranta crunta. Podurile sunt oribile. Amenajarea hidrografica a raului e terna. Promenada cu betonul mancat de apa si timp pute a coruptie si sifonare de bani publici.  Cablurile de inalta tensiune spanzura de-a lungul apei, cu radiatia electromagnetica de rigoare, semn ca progresul tehnic nu vine neaparat si cu iluminarea mintii oamenilor.
Adevarul trist e, ca clujenii nu au Somesul nici la inima, nici in minte.  Viata sociala pe acest rau e firava, in ciuda evenimentelor, proiectelor si promisiunilor. Azi, Somesul e asemenea unei garle satesti mai mari, plina de gunoaie, un curs de apa peste care taranul urbanizat (sic) trebuie sa treaca, doar fiindca nu are incotro. Desigur, taranul urbanizat s-ar bucura, daca ar trece pe Somes vaporase sau macar niscai barcute. Bun prilej pentru politicieni, de a arunca bani pe studii de fezabilitate lipsite de perspectiva si a mai promite ceva.
Betonarea va pune cu adevarat cruce Somesului, lasandu-l definitv in stadiu de garla.

Implicatiile acestui proiect sunt mai mari decat simpla taiere a unor copaci.

E vorba de rolul raului in viata acestui oras.

Dincolo de acesta, ies la iveala o sumedenie de alte probleme, la fel de importante. Este vorba de conceptul mobilitatii urbane in orasul nostru, de „ingradirea” parcului central cu trafic auto, de eficienta investitionala, de dialog si abordare participativa si nu in ultimul rand de onestitate in viata publica.

Sursa: proiectcluj.wordpress.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *