Justitie

Elita din 95'

Promoţia ’91-’95 a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca s-a demonstrat a fi punctul zero a unui grup de persoane ce au ocupat funcții elitiste în Statul Român. Așa se face că edilul Emil Boc, fostul premier al României, a ajuns martor în mai multe dosare al Direcției Naționale Anticorupție, în vreme ce la vârful acestei instituții se aflau colegii săi: Laura Codruța Kovesi, iar acum Crin Bologa. Ce au cei doi în comun?  Bologa și Kovesi au preluat funcția de șef al Direcției Naționale Anticorpție exclusiv în perioada în care la șefia Guvernului României s-au aflat premieri liberali: Ludovic Orban și Emil Boc. 

Potrivit unui documentar realizat de cotidianul.ro, fostul preşedinte al PDL Emil Boc şi-a dat girul pentru numirea Codruţei Kovesi. Cum altfel, când Emil Boc a fost coleg de an şi de grupă cu Kovesi la Facultatea de Drept a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca? Numai că promovarea lui Kovesi i-a surprins pe colegii ei de facultate şi de serviciu, întrucât aceasta nu fusese o studentă eminentă, respectiv un procuror genial, ea neremarcându-se în mod deosebit pe plan profesional. La bilanţul de profil pe anul 2005 a ocupat doar locul 10 din 16. Numirea Codruței Kovesi s-a făcut în 2013.

Șapte ani mai târziu, Crin Bologa a devenit șef al DNA România. Premierul liberal, Ludovic Orban, a comentat numirea lui Bologa la DNA ca fiind o „propunere corectă”: Oricine a vrut să candideze, a putut să candideze, selecția s-a făcut pe baza unor criterii obiective, iar numirea lor (Gabriela Scutea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Crin-Nicu Bologa la DNA și Elena-Giorgiana Hosu la DIICOT) în funcție pune capăt unor interimate prelungite care au afectat negativ funcționarea instituțiilor din cadrul Ministerului Public. Am încredere că cei numiți, deși nu am fost implicat în niciun fel în această procedură, își vor face treaba”, a spus Ludovic Orban.

Un alt fost coleg de facultate de-al fostului premier Emil Boc este celebrul procuror Marius Foitos. Împreună cu alţi doi colegi (Iuliu Molcuţ şi Gheorghe Stan) de la Parchetul General, Foitos l-a „spălat” pe Ion Iliescu de acuzaţiile care i s-au adus vizavi de implicarea lui în crimele care au avut loc la Revoluţia din 1989, arată cei de la Gazeta de Bistrița. Pentru o mare perioada de timp, cei trei procurori care s-au ocupat de acest caz nu au administrat nici o proba în acest caz.
Tot Marius Foitos s-a ocupat şi de „spălarea” lui Ludovic Orban, când fostul ministru a fost cercetat pentru comiterea unui accident soldat cu victime. Chiar dacă în rezoluţia lui Foitos scrie negru pe alb că în decembrie 2007 Orban a lovit o persoană cu maşina, tot el a propus neînceperea urmăririi penale pe numele lui Orban.

„Conducătorul autovehiculului, în persoana numitului Ludovic Orban, a încercat să evite lovirea uneia dintre cele două tinere, care se afla puţin în faţa celeilalte, a intrat în derapaj, după care a acroşat uşor, cu partea stânga a autoturismului, pe numita (…)”, se arata în rechizitoriu.
Verdictul de NUP emis pe numele lui Orban a fost motivat de fostul coleg al lui Boc prin „a existat o victimă, dar pentru ca a avut nevoie de îngrijiri medicale sub zece zile, nu intră sub incidenţa legii penale”.

Acelaşi Foitos a emis rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale pe numele lui Daniel Morar, şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie, atunci când şeful DNA a fost acuzat că a pus să i se asculte telefoanele lui Corina Voiculescu, fiica lui Dan Voiculescu.

La toate acestea se mai adaugă și prietenia, dincolo de partid, dintre Emil Boc și George Maior. Cel din urmă era senator PSD, în vremea în care Emil Boc – premier PD – l-a nominalizat la conducerea SRI, motivând alegerea astfel: „Nominalizarea la şefia Serviciului Român de Informaţii a senatorului PSD lui George Maior, nu are nimic de-a face cu relaţia dintre Partidul Democrat şi Partidul Social Democrat, sau cu vreo colaborare politică între cele două partide, a declarat liderul PD Emil Boc. În opinia lui Emil Boc, această nominalizare are avantajul de a crea o punte între putere şi opoziţie, şi este un semn de normalitate politică într-o ţară care vrea să intre în Uniunea Europeană”. Iar dupa prietenul Maior, a urmat la șefia SRI un alt ardelean: Eduard Hellvig, care nu e chiar din promoția 95′, dar cunoaște foarte bine toată gașca. 

 

Coleg cu Crin Bologa și Laura Codruţa Kovesi

În 2006, Emil Boc era primarul Clujului, iar Traian Băsescu se gândea la propria ascensiune. În acelaşi an, funcţia de Procuror General al României era ocupata de Ilie Botoş, care avea un singur defect: chiar dacă a făcut facultatea la Cluj, nu a fost coleg de bancă cu fostul primar şi actualul prim ministru. Drept pentru care, Botoş nu a mai fost cel mai puternic procuror din ţară, iar în funcţia respectivă a fost „înşurubată” Laura Kovesi, care la acea dată avea vârsta de 33 de ani şi era şeful DIICOT Mediaş. Ea a fost propusă pentru această funcţie de Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei.
Tot Monica Macovei l-a propus în funcţia de şef al DNA Cluj pe Crin Bologa. Chiar dacă nu mai este şef al acestei instituţii, Bologa are un lucru un comun cu Emil Boc. Au împărţit aceeaşi sală de cursuri cu Laura Codruţa Kovesi, ex-procurorul General al României.
O alta colegă cu care poate că Emil Boc a stat în aceeaşi banca este Claudia Idriceanu, judecător la Curtea de Apel Cluj. Ea s-a remarcat prin faptul că a blocat recalcularea pensiilor militarilor şi poliţiştilor, şi a fost cercetată de inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru că nu s-a abţinut de la judecarea acestei cauze, ţinând cont de faptul ca soţul ei este poliţist pensionat. Cu toate acestea, inspectorii CSM nu au găsit că Idriceanu ar fi săvârşit vreo neregulă.

 

La sediul DNA făcea naveta

În București era o vorbă: Emil Boc îi știe și pe portarii de la Direcția Națională Anticorupție. Două-trei surse de-ale noastre au asistat la câteva din ”vizitele” făcute de Emil Boc la sediul DNA, el fiind citat ca martor în mai multe dosare sonore: Dosarul Poșta Română, Dosarul Microsoft, unul dintre dosarele ANRP, iar lista continuă. 

„Emil Boc intra în sediul central al DNA, ca la el în primărie. De la poartă și până la ofițerii judiciari, toți se opreau la povești cu el să-l întrebe sănătate și de Cluj. Se știa în DNA ca el e prieten cu Hellvig și Kovesi. Cine credeți că vreodată, prin dispoziție dată de procuror DNA, o sa îi schimbe calitatea lui Emil Boc din martor în suspect măcar?”, declară o sursă care dorește să își păstreze anonimatul. 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *