Tratarea bolilor omenesti cu medicamentele zilelor noastre poate fi asemanata cu incercarea de a stinge un incendiu izbucnit intr-un cos de gunoi dintr-un apartament al unui zgarie-nor, inundand cu apa cladirea de sus pana jos. Sau, ca sa spunem acelasi lucru cu alte cuvinte, este ca si cum ai folosi un baros pentru a strivi un paianjen.
Chiar si cele mai bune si mai eficiente medicamente produc o multime de efecte secundare neplacute si uneori chiar periculoase. Multe dintre medicamentele folosite pe scara larga astazi se dovedesc adesea a fi mai degraba un pericol pentru sanatate decat un ajutor.
Un exemplu: aspirina. Multi oameni iau aspirina pentru cel mai mic semn de febra, raceala sau durere de cap. Numai in SUA, in fiecare 24 de ore, se consuma 45 de tone din acest medicament! Anual, 100000 de persoane sufera de pe urma efectelor toxice severe ale aspirinei sau ale altor produse inrudite. Ca si cum aceasta nu ar fi de ajuns, se stie astazi ca aspirina favorizeaza ulcerele gastrice si ca este legata de aparitia sindromului Reye, o boala adeseori mortala, care apare la copii.
In lumea medicala, aproape zilnic se descopera medicamente noi, mai eficiente, iar cele vechi sunt necontenit imbunatatite si rafinate. Insa medicamentul ideal – acela care-si face efectul fara sa produca nici un efect secundar nedorit – continua sa ne scape.
Ideea este ca nici un medicament nu este complet sigur. Chiar si antibioticele, care adesea salveaza viata, poarta cu ele riscul producerii unor efecte nedorite, cum ar fi greata, voma, diaree si reactii alergice.
Sau cazul medicamentelor folosite pentru tratarea hipertensiunii artificiale. Acestea sunt cele mai folosite si printre cele mai eficiente medicamente. Insa,pe langa scaderea tensiunii arteriale, ele produc si o multime de efecte secundare nedorite, cum ar fi slabiciune, oboseala, somnolenta, dureri de cap, depresie mentala, ameteala, balonare, transpiratii, indigestie, instabilitate emotionala, ingreunarea vorbirii, cresterea nivelurilor colesterolului si impotenta. Persoanele care au nevoie de aceste medicamente sunt deseori nevoite sa incerce mai multe tipuri diferite pana gasesc unul pe care-l pot tolera.
De ce sunt atat de dispusi sa ia medicamente? Una din explicatii este legata de asteptari. Oamenii vor sa creada ca exista o potiune miraculoasa pentru problema lor specifica. Iar daca se gaseste vreun doctor care sa nu le dea imediat reteta dorita, deseori ei apeleaza la altul dispus s-o faca. Si, desi majoritatea bolilor de care omul zilelor noastre sufera raspund favorabil la masuri de schimbare a modului de viata, cum ar fi adoptarea unei alimentatii mai bune, a unui program regulat de exercitii fizice si normalizarea greutatii corporale, medicul care alege sa promoveze aceste principii descopera deseori ca vasleste contra curentului – ceea ce nu este usor. Oamenii sunt mult mai atrasi de retete-minune si “scurtaturi” cand e vorba de sanatate.
Multi oameni au o incredere copilareasca in medicamente, pe care le folosesc ca sa-i calmeze, ca sa poata dormi, ca sa-si pastreze greutatea ideala si ca sa se protejeze de orice suferinta imaginabila. Medicii au deseori ocazia sa vada pacienti care iau cate 10-20 sau chiar mai multe pastille in fiecare zi. Nu sunt putini cei carora trebuie sa li se opreasca administrarea de medicamente pentru a se insanatosi.
Merita sa riscam sa mai folosim medicamente? Nu. Administrarea oricarui medicament presupune o cumpanire adecvata a necesitatilor si a riscurilor. Astfel, o infectie bacteriana severa va fi mai putin riscanta pentru sanatatea unei persoane care ia antibiotice decat in cazul cuiva care nu foloseste deloc medicamente. Pentru un bolnav de diabet de tip I, insulina este esentiala pentru supravietuire, insa, in cazul cuiva care sufera de durere de cap, o plimbare in pas vioi sau un somn scurt sunt alternative mult mai bune decat o tableta de aspirina.
Principii calauzitoare pentru o folosire inteligenta a medicamentelor
Cei mai multi dintre noi vom avea nevoie de medicamente in anumite momente ale vietii, pentru o perioada limitata de timp. Foarte putine persoane au nevoie de medicamente pe tot parcursul vietii lor. Exista si o alta categorie – aceea a persoanelor care au foarte rar nevoie de medicamente.
Exista doua mari clase de medicamente:
a/ Unele medicamente combat cauza problemei de sanatate, prin vindecarea bolii infectioase (cazul antibioticelor) sau prin furnizarea unei substante pe care organismul nu mai poate s-o produca (de pilda, cazul insulinei).
b/ Majoritatea medicamentelor insa atenueaza simptomele bolii, neinfluentand cauza ei. Ele sunt un fel de “oblojire a ranilor”, usurand pentru o vreme suferinta bolnavului. Exemple de astfel de medicamente sunt sedativele, tranchilizantele si antialergicele.
O regula simpla si sigura este aceea de a pastra medicamentele pentru probleme specifice, identificabile, care nu pot fi rezolvate cu mijloace mai simple (mai putin agresive).
Atunci cand luati un medicament, asigurati-va ca ati inteles riscurile si efectele secundare legate de administrarea lui. Informati-va precis cu privire la modul si momentul in care va trebui sa-l luati, si, de asemenea, la efectul pe care se presupune ca-l va produce organismul dvs. Memorati semnele care apar in caz de supradozaj.
Nu asociati mai multe medicamente fara sa cereti sfatul medicului. Pentru a evita riscul dependentei fizice si psihologice, nu luati nici un medicament mai mult timp decat v-a fost recomandat. Aveti grija ca medical care se ocupa in mod curent de dvs. sa aiba cunostiinta de toate medicamentele pe care le luati.
Nu uitati ca folosirea “artileriei grele” a medicamentelor pentru probleme minore sau care ar trebui rezolvate prin masuri ce tin de stilul de viata va poate expune oboselii, epuizarii si depresiei.
Acordati medicamentelor respectul pe care-l merita. Obisnuiti-va sa le priviti ca masuri de ultima alegere. A sosit timpul sa incetam sa mai ucidem paianjeni cu barosul.