Educația, în criză în urma pandemiei. Cum va afecta economia Clujului?

Criza epidemiologică cauzată de răspândirea infecției cu COVID-19 se transformă tot mai pregnant într-una economică. Educația este de asemenea afectată de măsurile incerte operate într-un mod experimental de Ministerul Educației. Clujul, centru universitar de renume, recunoscut pentru economia dinamică în care cel mai activ factor este reprezentat de contingentul în creștere al studenților și elevilor, bazat aproape în exclusivitate pe mâna de lucru ieftină a tinerilor, în care sectorul serviciilor a fost profund afectat, va resimți din plin această criză. 

Care este legătura dintre absența măsurilor la nivelul Ministerului Educației, studenți și economia Clujului?

conferință susținută de ministrul Educației, Monica Anisie

fără distanță socială, fără măști de protecție, fără ...

sursa captură: ministeruleducatieisicercetariiromania/facebook.com

În cadrul unei conferințe de presă susținute de ministrul Educației, Monica Anisie, dar și de alți oficiali din minister – în care distanța socială nu a fost câtuși de putin respectată, iar microfonul a fost plimbat de la un oficial la altul, drept model liberal de combatere a răspândirii infecției cu COVID-19 – au fost anunțate câteva posibile scenarii privind desfășurarea actului educațional prin intermediul platformelor online, dar și în privința desfășurării examenelor la nivelul învățământului preuniversitar.

 „Data exactă privind reluarea cursurilor se va stabili în funcție de evoluția pandemiei de Coronavirus, precum și de măsurile comunicate de către Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență”, a declarat ministrul Anisie. Declarațiile vin la aproape o lună de la închiderea tuturor școlilor și a grădinițelor, pentru limitarea pandemiei COVID-19.

De altfel, Camera de Comerț Americană în România (AmCham Romania) a lansat recent un apel către Guvernul Orban pentru asigurarea continuității procesului de educație chiar și într-un astfel de context precum cel generat de COVID-19.

„Data exactă privind reluarea cursurilor se va stabili în funcție de evoluția pandemiei de Coronavirus, precum și de măsurile comunicate de către Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență.
În contextul informațiilor deținute până în prezent privind pandemia de coronavirus, scenariul de lucru prevede reluarea cursurilor în învățământul preuniversitar și universitar după încetarea stării de urgență și asigurarea tuturor măsurilor pentru ca elevii, studenții și cadrele didactice să fie în siguranță”
, a declarat Monica Anisie în cadrul conferinței de presă susținute marți. 

Recent, președintele Klaus Iohannis a anunțat prelungirea stării de urgență pentru un termen de cel puțin 30 de zile: astfel, din 16 aprilie 2020, când se va fi încheiat prima lună sub stare de urgență, context în care Guvernul liberal și președintele țării au decis derogarea de la convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) în cazul României, starea de urgență urmează să fie prelungită pentru cel puțin 30 de zile, adică până în a doua jumătate a lunii mai. 

CITEȘTE ȘI: Iohannis: Săptămâna viitoare voi emite un nou decret care va prelungi cu o lună de zile starea de urgență

Două aspecte însemnate au fost anunțate de ministrul Educației, Monica Anisie: sub rezerva unor măsuri provizorii, susceptibile de a fi oricând schimbate, ministrul a declarat că probele pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat ar putea fi desfășurate pe parcursul lunii iulie, iar programul de examen nu va cuprinde și materia aferentă semestrului II de studiu. 

„În funcție de data la care se vor relua cursurile, probele scrise ale Evaluării Naționale și ale examenului de Bacalaureat ar putea fi organizate în luna iulie.

Programa de examen pentru Evaluarea Națională și examenul de Bacalaureat nu va cuprinde materia aferentă semestrului al II-lea”, a susținut Anisie. 

De asemenea, au fost anulate simulările examenelor naționale, precum și evaluările pentru clasele primare, olimpiadele și concursurile naționale. 

În plus, după cum a precizat și Luminița Barcari, secretar de stat în MEC, în perioada 4-21 Aprilie, întregul personal din sistemul de învățământ preuniversitar se va afla în concediu de odihnă, de la contabili la secretari și personal auxiliar. 

Printre măsurile anunțate, după cum Ziar de Cluj semnala recent, întregul calendar al activităților didactice, precum și al examenelor pentru definitivat, pentru gradul didactic, titularizare sau chiar bacalaureat, a fost dat peste cap. 

CITEȘTE ȘI: Provocările educației în mediul online: acces la internet și lipsa mijloacelor digitale. „Sprijinul din sectorul medical ar trebui dublat de unul în învățământ”

Conform asigurărilor formulate de ministrul Educației, Monica Anisie, calendarele pentru înscrierea în clasa pregătitoare, înscrierea la grădiniță, calendarul privind mobilitatea cadrelor didactice vor fi decalate și anunțate imediat ce va fi stabilită data reînceperii cursurilor. 

„În contextul informațiilor deținute până în prezent, scenariul de lucru prevede reluarea cursurilor în învățământul preuniversitar și universitar după încetarea stării de urgență și asigurarea tuturor măsurilor pentru ca elevii, studenții și cadrele didactice să fie în siguranță”, a conchis ministrul Educației. 

Clujul, puternic afectat de suspendarea cursurilor. Domeniul serviciilor, în impas

Din păcate, degringolada din învățământul românesc va impacta negativ și în mod direct economia Clujului bazată pe servicii: servicii financiare, operațiuni externalizate de marile companii mulținaționale, desfășurate și operaționalizate la nivelul companiilor locale, unde un contingent generos dintre anagajați este reprezentat de studenți și absolvenți ai facultăților clujene de profil. Până și firmele de IT au început să-și restructureze o parte din proiecte. 

E simplu: dacă un „client” din Milano, pentru care lucra un întreg departament al unei multinaționale din Cluj, și-a sistat activitatea, atunci și serviciile de back office, externalizate, au fost pur și simplu stopate.

Doar că în cazul acestor angajați, o parte dintre ei studenți, nici un sindicat nu face publice aceste dificultăți cu care se confruntă, pentru că acestea nu există…

Clujul, după cum a fost gândit de către „strategii” de pe lângă Primăria Cluj-Napoca, a cunoscut o dezvoltare a segmentului de servicii: de la servicii de suport, de back office, servicii și dezvoltarea proiectelor din domeniul IT, dar și servicii în domeniul alimentației publice și de entertaiment, de la bistro-uri, cafenele, baruri, la restaurante de lux, este gata să se spargă.

De notat că nu doar aici, pe aceste paliere de dezvoltare, ci și în cadrul marilor centre comerciale, cea mai accesibilă forță de muncă, dispusă să muncească în ture pentru a-și onora și prezența la diverse cursuri în cadrul facultăților clujene, a dispărut. 

Studenții și masteranzii clujeni, veniți în Cluj pentru obținerea unei diplome, nevoiți să muncească și să participe astfel la economia locală, pentru a-și permite costul exorbitant al unui Cluj poleit de reclamă, de la chirie la costul unui metru pătrat în cazul achiziției unui apartament, dar și pentru acoperirea cheltuielilor necesare traiului de zi cu zi, tot mai costisitor în Orașul Comoară, au fost nevoiți să renunțe la cursurile față în față. 

Pentru aceștia, adică pentru studenți, universitățile și-au închis porțile, iar căminele au pus lacătele pe ușă. Educația a fost transferată, peste noapte, în mediul online. 

În condițiile unor măsuri marcate de precaritate, mai exact de lipsa măsurilor adoptate de Guvern pentru sprijinul firmelor mici și mijlocii, a românilor cu credite la bănci, câți dintre studenți se vor reîntoarce în Cluj? 

În contextul în care viitorul an universitar 2020-2021 va fi marcat de o criză economică, agravată de măsurile lipsite de substanță și conținut ale Guvernului Orban în plină pandemie de COVID-19, Clujul va resimți din plin efectele absenței unor măsuri de natură să preîntâmpine criza și de susținere a populației. 

Dar în particular, haosul ce urmează a se instala, se datorează în bună măsură Ministerului Educației și Cercetării, nevoit să facă față unei crize profunde, cu un buget minim alocat educației de guvernul liberal Orban din ’89 și până în prezent. 

- doar 2,7% din PIB din Bugetul 2020, iar Cercetarea e la un minim istoric de 0,12%, în condițiile în care angajamentul României la Comisia Europeană prevede alocarea a 1% din PIB pentru Cercetare din fonduri publice.

CITEȘTE ȘIMircea Miclea, despre bugetul alocat Educației: „Să spui că n-ai ce face cu banii e dovadă de stupiditate. Eu mi-am dat demisia în 2005 pentru 3,7% din PIB...”

Recent, Universitatea Babeș-Bolyai anunța adoptarea unui plan de măsuri pentru susținerea studenților cu posibilități reduse, astfel încât să faciliteze participarea acestora la cursurile on-line, printre care și menținerea taxei de școlarizare pentru următorul an universitar la nivelul celei din anul 2019-2020. 

CITEȘTE ȘIUniversitatea Babeș-Bolyai anunță un pachet de măsuri pentru sprijinirea studenților afectați de restricțiile generate de pandemie

Chiar și așa, cel puțin deocamdată este dificil de a înainta scenarii în privința evoluției ulterioare a pandemiei, dar efectele acesteia pot fi deja sesizate. Iar Clujul, bazat în bună parte pe munca ieftină a unor studenți, va rămâne doar al „clujenilor”. 

Iar aceasta întrucât tot mai puțini părinți vor putea susține plata taxei pentru studiile propriilor copii.

În privința locurilor bugetate n-ar fi prea multe de spus, iar aceasta pentru că Ministerul Educației are unul dintre cele mai subțiri bugete alocate învățământului din istoria recentă a României.  

O posibilă criză economică va reduce drastic numărul studenților din Cluj și va impacta în mod direct și cât se poate de negativ economia Clujului, bazată exclusiv pe servicii, aplicații, digitalizare etc.

Dar prea puțin pe o producție propriu-zisă. 

Iar forța de muncă reprezentată de studenți va satisface nevoia statelor europene. 

Acesta este scenariul optimist, după declarațiile făcute de ministrul Educației, Monica Anisie și legătura directă dintre educație și economia Clujului. 

Nu ne-am permis să dezvoltăm alte scenarii, negative, pe care doar le-a sugerat recent vicepremierul Raluca Turcan: reluarea anului școlar, inclusiv a anului universitar. 

CITEȘTE ȘI: Reluarea anului școlar. Raluca Turcan: „Toate scenariile sunt posibile”. Ministrul Educației dezminte: „Nu este luat în calcul”. Pe cine credem? 

După cum a notat Monica Anisie, acesta este doar un scenariu de lucru, în cotextul informațiilor deținute până în prezent, dar oricând susceptibil de a fi schimbat: 

Data exactă privind reluarea cursurilor se va stabili în funcție de evoluția pandemiei de Coronavirus, precum și de măsurile comunicate de către Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență.

În contextul informațiilor deținute până în prezent privind pandemia de coronavirus, scenariul de lucru prevede reluarea cursurilor în învățământul preuniversitar și universitar după încetarea stării de urgență și asigurarea tuturor măsurilor pentru ca elevii, studenții și cadrele didactice să fie în siguranță”, a declarat ministrul. 

 

Adauga comentariu