Echilibrul alimentar

O alimentatie corespunzatoare ne permite sa fim sanatosi, sa muncim eficient si sa evitam transmiterea unor anomalii pe cale genetica la copiii nostri. Ca sa se dezvolte armonios si sa dispuna de suficienta energie, organismul nostru are nevoie de echilibru alimentar, adica de un aport zilnic necesar si suficient care include 45-60 % glucide, 20-30 % lipide, 10-15 % proteine, apa, bineinteles, saruri minerale si vitamine.


Un consum in exces de grasimi duce la o crestere  disgratioasa in greutate, tesutul adipos concentrandu-se in anumite zone ale corpului. Pe langa aspectul inestetic, apare un alt efect negative, sanatatea fiind amenintata de depunerile de grasime care se infiltreaza in interiorul vaselor sangvine, fapt ce va genera adevarate dezastre, precum infarctul de miocard, accidentele vasculare cerebrale sau arterita membrelor inferioare.


Autorul unor asemenea dezastre nu este altul decat colesterolul generat de grasimi. Cu toate acestea, el este o substanta indispensabila organismului in cantitate normala; fara el, nu poate avea loc un proces corect de regenerare celulara, iar unele substante hormonale, precum sarurile biliare, care sunt utile digestiei, nu pot fi fabricate.


Prin urmare, problema o reprezinta excesul de colesterol, care trebuie, inainte de toate, sa fie combatut printr-o alimentatie adaptata.


Cele ce vor urma, cateva notiuni de chimie, vi se vor parea, poate, neplacute, dar sunt utile pentru a vedea sub o alta lumina (pentru unii) termenii medicali folositi.


Grasimile sau lipidele pe care le ingeram sunt compuse in principal din acizi grasi, care sunt de doua feluri:

Acizi grasi nesaturati, de origine animala, sub forma solida la temperatura camerei, o bogata sursa de colesterol.
Acizii grasi nesaturati de origine vegetala, sub forma lichida la temperature camerei, care nu au ca efect cresterea colesterolului.


Grasimile care, in mod normal, sunt insolubile in sange, vor circula in fluxul sangvin legandu-se de o proteina, fiind denumite lipoproteice. HDL (High Density Lipoproteins) transporta colesterolul de la peretele arterial spre ficat si intestine. Ele au deci un rol protector.


Spre deosebire de ele, LDL (Low Density Lipoproteins) permit transportul colesterolului spre peretele arterial, asadar, constituie un pericol.


Trigliceridele sunt de asemenea lipide care circula in sange. Mult timp s-a crezut ca ele nu reprezinta un risc deosebit. Dar in prezent numeroasele cercetari stiintifice au demonstrat ca sunt frecvente legaturile intre accidentele cardiovasculare si cresterea  nivelului trigliceridelor in sange.


Se considera ca un nivel mai mare de 2g/l este periculos. Aceasta anomalie se intalneste indeosebi la obezi si alcoolici. Nivelul trigliceridelor poate fi diminuat in urma unui regim bazat pe eliminarea grasimilor naturale, dar indeosebi pe eliminarea zaharurilor simple si a alcoolurilor.


Gratie acestor explicatii, suntem convinsi ca notiunile de colesterol si trigliceride, precum si simbolurile LDL si HDL, nu mai constituie pentru dvs. un secret.


O formula matematica de retinut. Nivelurile colesterolului total, al gliceridelor si al HDL, pot fi masurate in urma analizelor de sange. Dimpotriva, procentul de colesterol “rau” (LDL), care poate sa nu apara in rezultatul unei analize de laborator, nu se masoara, ci se calculeaza pe baza  unei formule.


Iata deci formula de calcul al LDL:

LDL = colesterol total – HDL – trigliceride / 5 .

Reamintim ca nivelul LDL trebuie sa fie mai mic de 1,60 grame pe litru.




Adauga comentariu