Dupa noua luni de zile, titlul de Cluj Capitala Europeana a Tineretului reprezinta doar un antrenament pentru cel de Capitala Culturala Europeana

Titlul orasului de Cluj Capitala Europeana a Tineretului a dat startul inca din 31 decembrie 2014 unor serii de proiecte care au incurajat implicarea tineretului clujean in comunitate. Dupa noua luni de la adoptarea acestui statut, ne intrebam, insa, care a fost impactul lui asupra comunitatii si ce loc a ocupat cetateanul de rand in aceasta ecuatie.

Foto: Ziarulclujean.ro

Startul evenimentelor a fost unul slabut, constand mai mult in intalniri si proiecte de incurajare a voluntariatului precum a fost, de exemplu, proiectul Share European, Share responsibly. Dupa care a urmat parteneriatul Youth Cluj Napoca cu Compania Nestle Romania, parteneriat ce viza integrarea tinerilor pe piata muncii.

"Nu pot sa spun eu cat de multumiti sunt clujenii, pot sa spun ce am vazut eu. Eu pot sa spun ca am inceput mai slab din punctul de vedere al evenimentelor. Apoi, in cursul verii lucrurile s-au dinamitat in sensul bun al cuvantului, s-au dinamizat in sensul ca am avut mai multe evenimente, Untold, evenimentul central a iesit foarte bine", a declarat pentru Ziar de Cluj vicepresedintele PNL, Ioan Bildea.

Cel mai vizibil si mai constant a fost, insa, proiectul Day 15 din cadrul programului Youth Cluj Napoca 2015 care promite evenimente interesante si in urmatoarele trei luni. Astfel, incepand cu luna ianuarie si pana in prezent, proiectul a determinat desfasurarea a noua actiuni care sa implice toti membrii comunitatii, nu doar tinerii. Uneori, clujenii erau implicati involuntar cum a fost in cazul scrierii unor fragmente de literatura contemporana in mijloacele de transport sau, voluntar, fiind chemati la cursuri de dans, la plantari de copaci, donare de sange si altele.

"Acum, spre toamna, am inteles ca au iarasi o serie de evenimente importante in desfasurare cum ar fi Day 15 care s-a facut vizibil pe parcursul acestui proiect – Cluj Capitala Europeana a Tineretului. Pana acum nici nu au fost probleme foarte mari din ceea ce am vazut eu, in afara de cele legate de Untold. Nu au fost nici foarte multe evenimente mari, dar cred ca lucrurile au evoluat OK", a mai declarat Bildea.

Foto: ro.Cluj2015.eu

"Nu ne putem compara cu celelalte orase la nivel european"

Cel mai asteptat eveniment al anului a fost, iata, din aceasta perspectiva, festivalul Untold. Moment care a reprezentat, de altfel, si apogeul seriei de proiecte dedicate Cluj-Napoca Capitala Europeana.

In afara de Untold, proiectele nu au avut un impact major, desi consilierii locali aveau sperante mari. O cauza majora a scaderii pretentiilor legate de proiecte tine si de finantarile insuficiente. Tocmai de aceea, o comparatie a Clujului cu celelalte orase europene, care au beneficiat de acest titlu, este inutila.

"Noi am avut asteptari mult prea mari de la acest proiect, noi ca si comunitate, dar avand in vedere ca sursele de finantare au fost limitate inclusiv din partea autoritatii locale, nu ne putem compara cu celelalte orase la nivel european care au mai avut acest titlu. Cred ca pana acum s-au descurcat, ramane sa vedem daca fac fata si perioadei urmatoare din punctul de vedere al organizarii evenimentelor", a completat Bildea.

Din punct de vedere sociologic, comunitatea clujeana s-a mobilizat odata cu perioada Untold. Acesta a fost, probabil, si momentul cheie in care titlul de Capitala Tineretului a avut cea mai mare insemnatate si s-a suprapus perfect cu festivalul care a reusit sa adune o gama mai larga de tipologii umane si sa dea startul modernizarii orasului.

"Acest titlu a avut un impact mai interesant decat as fi crezut eu la un moment dat. Presa zicea despre un singur eveniment, Untold, dar au avut mai multe. Oricum, cu Untold Clujul a depasit o anumita faza, a avut un impact international, o reusita fantastica. A reusit sa miste Clujul pe directia de modernizare a lui. Nu e putin lucru sa aduci zeci de mii de oameni care au fost impresionati sa descopere, totodata, si Romania, Transilvania", a spus sociologul Vasile Dancu.

Desi sursele de finantare au reprezentat un dezavantaj, titlul de Capitala Europeana a Tineretului a fost un plus pentru domeniul hotelier, ONG-uri sau pentru tinerii nelansati care au avut ocazia de a-si inscrie proiectele in cadrul Youth Cluj-Napoca 2015.

"E un plus pentru comunitate, un plus pentru industria hoteliera, e un plus si pentru organizatorii de evenimente de dimensiuni mai mici care au avut ocazia sa se implice in proiecte de anvergura, e un plus pentru zona de ONG-uri pentru ca si ei au avut foarte multe proiecte in desfasurare. E un pas important pentru Cluj si ramane o trambulina, zic eu, pentru Cluj Capitala Culturala Europeana 2021", a spus Ioan Bildea.

Proiectele din lunile urmatoare sunt mai linistite, par sa echivaleze cu cele de la inceputul anului la nivelul impactului asupra comunitatii clujene.

"Nu cred ca vor avea un impact mai mare decat cele care au avut loc in vara, mai precis in iulie, dar cred ca o sa completeze proiectele de pana acum si sper sa fie interesante. Nu vor mai fi de aceeasi magnitudine pentru ca, din ce stiu, nici bugetele nu mai sunt atat de mari", a incheiat Ioan Bildea.

Forme fara fond

Desi bugetul a fost limitat, miza proiectului a fost si cea a dezvoltarii turismului. Din pacate, perspectiva de promovare a imaginii Clujului, s-a suprapus cu cea a expunerii infrastructurii acestuia.

"Am putea comenta insa din perspectiva capitalului de imagine. Din acest punct de vedere, se manifesta pozitiv un numar mare de oameni si din afara orasului. Din pacate, capitalul de imagine a fost subrezit la randul sau de lucrarile de santier", a declarat consilierul local Claudia Anastase pentru Ziar de Cluj.

Din pacate, sunt sanse ca turistii sa ramana cu o imagine incompleta a orasului tocmai din cauza acestor neconcordante a formelor cu fondul, a "lipsei de corelare intre certitudinea ca suntem Cluj-Napoca Capitala Europeana a Tineretului si lipsa suportului pentru aceste manifestari", a mai spus aceasta.

Clujeanul de rand, lasat la o parte

Fiind un titlu ce priveste viata tinerilor, era firesc ca atentia sa se indrepte inspre acestia. De aceea, restul cetatenilor au fost, oarecum, pusi intre paranteze. Bilantul va fi, oricum, complet de abia la finalul anului.

"Cred ca tinerii pot sa evalueze cel mai bine impactul pe care le-au avut aceste proiecte. In legatura cu modul in care au impactat comunitatea clujeana, sigur ca exista si plusuri si minusuri, insa cred ca despre minusuri cel mai bine se va putea vorbi cu adevarat la sfarsitul anului", ne-a comunicat Aurelia Cristea.

De altfel, un impediment general pentru participarea comunitatii la evenimente a fost cel al ingreunarii traficului pe strazile-santier ale orasului. Printre altele, si acest aspect pare sa fie un factor in limitarea motivatiei cetateanului de rand de a participa la toate evenimentele din cadrul Youth Cluj-Napoca 2015.

"Cei mai avantajati, cu ghilimele de rigoare, au fost, evident, tinerii pentru ca exceptand spectacolele si tot, nu putem sa spunem ca boom-ul obisnuit a fost afectat. De altfel, nici nu prea putea fi afectat cat timp e plin de constructii si de sapaturi in tot orasul. Practic, lumea aia vede si cu aia se confrunta in fiecare zi. S-au vazut niste pasi, lucru care ar trebui, poate, sa se intample in fiecare an. Ma refer la festivitatile care s-au facut, la spectacole, la manifestarile din zona parcului, din zona casinoului, dar nu cred ca viata omului de rand a fost influentata", a declarat consilierul judetean, Valentin Cuibus.

Ca viitoare recomandare de atragere si implicare a intregii comunitati clujene ar fi aceea de exploatare a potentialului pe care-l au unele zone in ceea ce priveste organizarea de spectacole.

"Cred ca Sala Polivalenta trebuia folosita mult mai intens, cred ca, pe parcurs, ar fi trebuit sa fie mult mai multe spectacole adresate diferitelor categorii de varsta. Cel putin in perioada de primavara si de toamna, ca vara majoritatea oamenilor sunt plecati. Dar, sigur, asta inseamna bani, dar cred ca asa trebuia", a mai completat el.

 

Foto: Ziarulclujean.ro

"Capitala Tineretului e o glumita"

Mai sunt trei luni de zile si titlul de Capitala a Tineretului nu a fost valorificat suficient. Activitatile desfasurate pe parcursul celor noua luni echivaleaza mai mult cu un antrenament. Au fost pasii mici inspre o tinta mai mare a obtinerii titlului de Cluj Capitala Culturala Europeana.

"Oricum, tragand linie, e un pas inainte si cred ca e un antrenament in ideea in care am avea vreo sansa la 2021. Deci, cred ca se putea mai bine. E un inceput si pentru cei care s-au ocupat si probabil ca e nevoie de o experienta. Dar cred ca se pot face niste pasi. Nici Sibiul inainte n-avea nimic, dar, dupa aceea, uite ca s-a dezvoltat foarte frumos", a conchis Valentin Claudiu Cuibus.

Toate proiectele ce s-au desfasurat odata cu ideea de Capitala a Tineretului sunt, de fapt, un pretext pentru sustinerea unui titlu care nu are prea mare valoare la nivel european.

"Ce pot sa spun este ce am mai spus de multe ori si anume ca e o emblema artificiala care nu inseamna prea mare lucru si cred ca tanarul sau cetateanul din Cluj se simtea la fel si cand nu era Capitala Europeana a Tineretului si nu cred ca inseamna nimic. Ma refer la viata lui de zi cu zi. Sigur ca faptul ca s-a declansat un fel de festivaliada asa, cu multe evenimente, normal ca face o parte din oameni mai fericiti. Au facut Untold, au mai dat cu artificii, au fost foarte multe alte proiecte, dar sigur asta pentru oras e bine si financiar si din multe alte puncte de vedere. In fine, eu am rezerve fata de acest proiect pentru ca stiu ca la nivel european el nu inseamna mare lucru. Spre deosebire de Capitala Culturala Europeana, care e un proiect care are traditie, care inseamna ceva la nivel european si pune Clujul pe harta intr-un mod mai important. Asta cu Capitala Tineretului e o glumita", a spus directorul TIFF, Tudor Giurgiu.

Dintre evenimentele ce vor avea loc luna aceasta in Capitala Europeana a Tineretului, amintim de Corul Armatei Rosii (azi, 21 septembrie), concert Eros Ramazzotti (24 septembrie), Noaptea Cercetatorilor (25 septembrie), 18+ Festival (26-27 septembrie).

Un proiect interesant lansat sub egida Cluj-Napoca 2015 va fi pus in aplicare in data de 26 septembrie si are in vedere construirea unui Domino urias. Acest lucru s-a realizat deja in mai multe orase din Europa, incepand cu Regatul Unit, iar in toamna aceasta se va desfasura si la Cluj. Avand sprijinul Fabricii de Pensule, organizatorii si-au propus construirea unui sir de domino cu lungimea de 1,5 km la construirea caruia clujenii sunt invitati sa participe.

Adauga comentariu