După ce liberalii l-au susținut pe Filip împotriva lui Dodon, Buda se dă lovit în aripă

Situația socio-politică de peste Prut cuprinde toate semnele unei crize fără final. La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, cetățenilor moldoveni aflați în afara granițelor țării, le este refuzat, practic, dreptul la vot în condițiile în care au pașapoartele expirate. O decizie fără precedent. O decizie ce aparține Guvernului Filip din Chișinău. În acest context, a reacționat și liderul PNL Cluj, Daniel Buda, solictând prim-ministrului Dăncilă să intervină. Un soi de răfuială PNL-PSD pe seama alegerilor din Moldova. 

Credem că merită făcute câteva precizări pe această temă, tocmai pentru a înțelege că, indiferent de cei care s-au aflat în fruntea Guvernului (chiar și atunci când unicul partid al țării era PDL-ul lui Daniel Buda), România a tolerat și a susținut la Chișinău coaliția Pro Europeană, cea care a fost mereu ”mai bună” decât Partidul Socialiștilor lui Igor Dodon. 

Acum, când această Alianță Pro Europeană își arată adevărata structură, comunistoidă, liberalii clujeni, prin glasul lui Daniel Buda, își arată dezacordul și dezaprobă deciziile luate de Executivul moldovean. 

Este inutil să intrăm prea adânc în istoricul partidelor politice din Moldova, întrucât încrengăturile acestora sunt străine, într-o anumită măsură, publicului clujean. 

În schimb, putem susține cu încredere faptul că rușii lui Putin pricep ceva mai mult din modul în care se fac și se desfac alianțele politice peste Prut, decât analiștii din București sau Cluj.

Concret, Daniel Buda a avut o reacție recentă, prin care solicita Vioricăi Dăncilă să intervină în cazul limitării dreptului la vot al cetățenilor din stânga Prutului, aflați în afara granițelor țării:

Să ne amintim împreună doar câteva momente cheie din evenimentele de peste Prut:

În urma alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, prin care Partidul Comuniștilor rămânea la butoane, au urmat proteste masive de stradă, care au culminat cu violențele din 7 aprilie 2009. 

Ulterior, în urma acestor evenimente, a fost înființată Alianța pentru Integrare Europeană, din care au făcut parte Partidul Liberal Democrat (Vlad Filat), Partidul Democrat (Marian Lupu), Partidul Liberal (Mihai Ghimpu) și Alianța ”Moldova Noastră” (Serafim Urechean).

Ascensiunea și succesul politic al acestei Alianțe a trezit, de la bun început, reticență în rândul cetățenilor din stânga Prutului. Jocurile politice dintre partide, certurile, disensiunile și devalizările bancare ce au urmat, toate acestea au fost efectuate sub umbrela ”europenismului” (a unei false integrări în UE).

În acest fel, PLDM-ul lui Vlad Filat a fost desfigurat, Filat însuși a încăput pe mâna justiției, în urma unui joc politic abil de-a lupta anticorupție, primăriile din Orhei (Ilan Shor) și Bălți (Renato Usatîi) au încăput pe mâna unor personaje cu grave probleme penale, recunoscute de către toți, dar nesancționate, iar problema ”furtului miliardului” (să tot fi fost vreo 4 mild. euro) a devenit o temă publică de discuție. 

Actorii principali ai devalizării bancare, Ilan Shor și Vlad Plahotniuc și-au continuat nestingheriți activitatea, mai mult sau mai puțin politică (cu excepția lui Filat, predat pe mâna ”justiției”, în urma unei răfueieli ca la carte).

Între timp, Moldova mima integrarea în Uniunea Europeană, cu acordul deplin al Bucureștiului.

În acest fel, după 15 octombrie 2015 - când lui Vlad Filat i-a fost retrasă imunitatea parlamentară cu votul a 79 din totalul de 101 de deputați, pe fondul unor suspiciuni de corupție și a depoziției lui Ilan Shor, conform căreia Vlad Filat ar fi implicat direct în fraudele de la Banca de Economii, fapte de corupție și trafic de influență – scena politică din Moldova a fost acaparată în totalitate de Partidul Democrat, care încăpuse pe mâna lui Vlad Plahotniuc. 

Din 20 ianuarie 2016, după o îndelungă criză politică și negocieri eșuate, Guvernul Pavel Filip a preluat frâiele puterii, aflat în exercițiul funcțiunii până în prezent.

Toate aceste date sunt, în bună măsură irelevante. O simplă înșiruire de evenimente.

Ce este cu adevărat relevant se referă la faptul că Bucureștiul, indiferent care au fost partidele aflate la guvernare – PDL, tehnocrat sau PSD, a tolerat această Alianță, devenită între timp, indezirabilă. 

După ce ani de-a rândul politicienii români au neglijat evenimentele din stânga Prutului, care s-au derulat sub umbrela ”integrării în Uniunea Europeană”, rezultatul nu putea fi decât cel din prezent:

Guvernul condus de premierul Pavel Filip a decis ca cetăţenii moldoveni cu domiciliul stabil în diaspora să poată vota la alegerile parlamentare din 24 februarie în Republica Moldova numai dacă au documente de identitate valabile.

Prin urmare, după ce ani de-a rândul partidele politice din România au neglijat situația politică din Moldova sau au preferat să susțină atât Guvernul Filip (condus, în fond, de Vlad Plahotniuc), cât și Alianța de Integrare în Uniunea Europeană, vreme în care criza politică din Moldova doar s-a adâncit, brusc, Daniel Buda își manifestă interesul pentru alegerile parlamentare din 24 februarie și o trage de mânecă pe Viorica Dăncilă.

Fie că vorbim de PDL (din care a făcut parte și Daniel Buda), de tehnocrați sau de PSD, toate aceste partide au susținut ”integrarea europeană” a Moldovei numai pentru a contracara Partidul Socialiștilor lui Dodon. 

Așa se nasc ”monștrii” politici, iar în acest mod, puterea a încăput pe mâna unui singur om, Vlad Plahotniuc. Cu acceptul Bucureștiului, al partidelor politice și al liderilor politici români.

Iar reacția liderului liberal clujean, Daniel Buda, care vine în contextul unei răfuieli interne dintre așa-numita Opoziție și PSD, dacă nu este una falsă, nu poate fi înțeleasă nici măcar ca un demers politic, ci mai degrabă, ca un demers propriu politicianismului. 

 

Adauga comentariu