După 8 ani de promisiuni, DJ 161, Dăbâca – Pâglişa – Dârja – Panticeu, primește asfalt. Promitem să verificăm, că de comunicatele lui Tișe suntem sătui

Drumurile din localitățile mici, aflate departe de șoselele naționale, sunt lăsate cu deceniile în voia sorții de către cei de la Consiliul Județean. Asta deși și în aceste localități locuiesc oameni, și aici se circulă cu mașinile, și aici se plătesc impozite și taxe. Starea jalnica a acestei șosele nu e de ieri de azi. De ani buni de zile nu și-a bătut nimeni capul cu un drum aflat parcă la capăt de lume.

Azi Alin Tișe, președinte la al doilea mandat al Consiliului Județean Cluj, se laudă că pe drumul județean 161, Dăbâca – Pâglişa – Dârja – Panticeu lucrările de întreţinere curentă şi periodică au intrat în faza de asfaltare. După aproape un deceniu de promisiuni.

Să facem puțină istorie recentă

În 2013, drumul arăta fix ca înainte de începerea lucrărilor, în luna martie anul curent, când am fost sesizați la Ziar de Cluj de halul în care arăta acest drum uitat de autorități. „Eu circul în fiecare sfârșit de săptămână pe ruta Cluj-Napoca-Gârbou județul Sălaj, și drumul județean este plin de gropi, din comuna Panticeu și până la intrare în județul Salaj” – scria Silviu C, pentru stiridecluj-ro.

O filmare din 2015, ne arată, din nou, starea jalnică a acestui drum: Ăsta e probabil cel mai prost drum din Cluj: ”Nici nu am pe unde să ocolesc gropile” – se plângea șoferul care a făcut filmarea pentru citynews.ro

În 2016, de exemplu, locuitorii din zona Pâglişa se plângeau că, “în Dăbâca, şoseaua e ca după război” și „se circulă mai rău decât pe un drum forestier!”

Pe atunci președinte al CJ Cluj era Marius Mânzat (azi vicepreședinte). Acesta susținea, într-o adresă semnată chiar de mânuța lui, că “s-au alocat bani pentru plombări, șanțuri, covor asfalti și acostamente pe DJ161, între localitățile Dăbâca – Pâglișa – Dârja – Panticeu.”

După cum vedeți, banii s-or fi alocat, dar nu știm în buzunarele cui au ajuns!

Oricum, la începutul anului trecut, Consiliul Județean Cluj anunța un amplu proiect de modernizare a unor drumuri județene din județul Cluj pentru anul 2017. Am căutat Palatca, Dăbâca și Pâglișa în acest “amplu” proiect, dar nu le-am găsit. Deci, optimismul lui Mânzat a fost retezat de Alin Tișe.

Dar drumul acesta îi era cunoscut lui Alin Tișe încă din primul său mandat. La fel arăta și acum 8 ani când i s-a atras prima adată atenția asupra stării sale printr-un memoriu.

De fapt, la fel arată drumul spre Pâglișa din anul 1970, an în care s-a și rupt. Și, de atunci, nimeni nu numai că nu l-a reparat, dar nici nu și-a propus să-l repare.

În 2010, după ce au făcut sesizări peste sesizări la CJ Cluj, cei de la fostul RAADPP au venit şi au plombat drumul.

De remarcat este faptul că cei de la fostul RAADPP Cluj le-au transmis sătenilor că drumul Fundătura-Dăbâca-Panticeu-Sărata este inclus în programul de modernizare şi reabilitare a drumurilor judeţene pentru perioada 2011-2015.

Dar, în 2013 aflăm că:

“Degradările apărute pe sectorul la care fac referire sătenii nu pot fi reparate cu tehnologia clasică de plombare a suprafeţelor decapate, cu beton asfaltic. În următoarele 20 de zile vom da dispoziţie pentru executarea lucrărilor de eliminare a gropilor prin completare cu piatră spartă. Lucrările de întreţinere se vor executa în funcţie de fondurile alocate de Consiliul Judeţean Cluj”, a precizat Liviu Bota, directorul RAADPP Cluj.

Așa că, în 15 iulie 2013, aflăm de la fostul președinte al CJ Cluj, Horia Uioreanu (acum la Gherla, executând o pedeapsă privativă de libertate pentru acte de corupție) că:

“Drumul urmează să fie făcut de către firma Crosland. Am dat dispoziţii ca, de astăzi, să înceapă lucrările de plombare. Lucrările vor fi finalizate în câteva luni de zile”.

Suntem în anul 2018, perioada aceea cuprinsă între 2011 – 2015, a cam trecut de 3 ani.

Totuși, slavă Bunului Dumnezeu al Asfaltului, azi, Alin Tișe a emis un comunicat în care se laudă că pe drumul județean 161 Dăbâca – Pâglişa – Dârja – Panticeu lucrările de întreţinere curentă şi periodică au intrat în faza de asfaltare. Din care am aflat că lucrările constau în reciclare in situ, respectiv aşternerea unui strat de balast în grosime de 20 de centimetri, cu cilindrare, şi reciclarea cu adaos de ciment şi lianţi în grosime de 15 centimetri din stratul de balast pe un sector de drum în lungime de 9,3 kilometri.

Adică fix cu tehnologia care nu era bună în 2013!

Dar, ca să nu rămână tehnologia de una singură, concomitent cu lucrările de stabilizare a stratului de balast, au fost demarate lucrări de aşternere de covor asfaltic în grosime de 6 centimetri, în condiţiile realizării unei căi de rulare cu o lăţime de 5,5 metri.

Noi, cei de la Ziar de Cluj, îi rugăm pe cei care au drum prin zonă să trimită pe adresa de Facebook a Ziar de Cluj și NCN fotografii și filmulețe - să vedem și noi cum se aplică tehnologia în realitate. Vom merge și noi să filmăm. Că furt din banii publici ca pe reabilitări, întrețineri, reparații și modernizări cum se fac pe drumurile județene noi, în 30 de ani de experiență jurnalistcă, nu am mai văzut!

Adauga comentariu