Drujba de paza la busteni

Padurea este poate ultima resursa naturala a Romaniei care poate fi valorificata pe bani frumosi, fara prea mare stradanie. Nu trebuie sa sapi dupa ea, sa investesti, sa gandesti. Trebuie doar sa intri in ea cu toporul sau drujba. Singura bataie de cap e sa-ti aranjezi socoteala cu padurarul, cu inspectorul, sa te pui bine cu politistul, sa faci rost de acte in caz ca, doamne fereste, te prinde cineva, pe sosea, cu lemnele. Numai anul trecut, in judetul Cluj, au fost descoperite 345.000 de hectare de padure defrisate; in Ciurila au fost taiati 71.000 de arbori. Pagubele sunt imense! Vinovati de jaful din paduri sunt, asa cum anchetele au demonstrat deja, pe langa zecile de mii de romani care traiesc exclusiv din asta, si responsabilii de gestionarea fondului forestier, edili, demnitari si functionari, judecatori si mici patroni. Paradoxal, autoritatile care ar trebui sa se ocupe de protejarea padurilor sunt cele care se comporta ca si cand ar fi fost prinse cu busteanul ilegal in caruta. Inventarul Forestier National. O institutie platita din banii statului, ce ar trebui sa se ocupe de colectarea, gestionarea si analiza informatiilor privind resursele forestiere si de publicarea rezultatelor analizelor respective. O data la patru ani. De aici isi iau banii in fiecare luna 79 de persoane. Pe intreg teritoriul tarii au fost organizate 21 de echipe de teren, fiecare echipa fiind compusa din 3 persoane. O echipa de control asigura verificarea masuratorilor de teren efectuate de cele 21 de echipe. Alte 17 persoane lucreaza in compartimentele IFN de fotointerpretare, logistica, baze de date, dendrocronologie si analiza chimica a solurilor forestiere. Desi nu a auzit nimeni de ei, la Cluj exista doi reprezentanti ai Inventarului Forestier National. Au salarii platite din bani publici, telefoane platite din leafa cetateanului si conduc masini cumparate din truda platitorului de taxe si impozite. Ce fac ei, insa, nu stie nimeni. Asta pentru ca "nu au voie sa spuna nimic despre activitatea lor", dupa cum a declarat, pentru Ziar de Cluj, unul dintre cei doi reprezentanti la Cluj ai IFN, Cristian Moldovan. La Bucuresti, seful departamentului, Gheorghe Marin, spune ca nimeni nu a primit sau dat nicio interdictie si ca angajatii de la Cluj "trebuie sa mearga pe teren si sa faca masuratori. Atat". Asta dupa cateva zile bune de telefoane si intrebari referitoare la activitatea angajatilor.
"Nu putem sa povestim, asa a venit ordinul de la Bucuresti. A venit chiar si pe fax o foaie in care scrie ca nu avem voie sa divulgam datele", ne-a spus, insa, Cristian Moldovan.
Ulterior, Gheorghe Marin nu a mai putut fi contactat. Nici declaratia sa de avere nu poate fi consultata pentru ca, dupa cum singur s-a exprimat, razand: "noi nu suntem directori".

Adauga comentariu