Doar 46 de autopsii la peste 1200 de decedați din cauza Covid-19: „Nu mi se pare normal să nu faci necropsie într-o pandemie pentru a nu afla elemente noi"

Peste 1200 de persoane au decedat la nivel național din cauza infecției cu noul tip de coronavirus, însă doar un număr de 46 de cadavre au fost analizate în scop științific de medicii legiști, susține dr. Codrin Rebeleanu, șef lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.

În cadrul unui seminar pe teme de medicină, unde a prezentat lucrarea „Autopsii ale decedaților în perioada pandemiei „Covid-19” – cazuri medico-legale sau anatomo-patologice?”, dr. Rebeleanu a menționat că Ordinul Ministerului Sănătății din 6 aprilie prevedea că, în cazurile spitalizate, în care se confirmă Covid-19, iar evoluția este urmată de deces, autopsia anatomopatologică a cadavrului „nu mai este necesară, ci chiar de evitat din cauza riscului de transmitere a bolilor infecto-contagioase”.

În același document, se menționa că sunt permise autopsiile efectuate în scop științific cu respectarea măsurilor de protecție.

„Remarcăm o nuanță: autopsia anatomopatologică nu este necesară, este de evitat în cazurile cu Covid-19 confirmat. Nu e vorba de o interzicere a efectuării autopsiei, doar despre recunoașterea ideii că nu e neapărat necesară și recomandarea că ar fi de evitat.

Ordinul Ministerului face doar recomandări, iar avizul ține de conducerea unității medicale respective. Privitor la probabila efectuare a autopsiilor la cazurile deja confirmate Covid-19, am identificat ca punct forte confirmarea diganosticului de deces ca fiind Covid sau infirmarea la o adică, dirijarea eventualei anchete epidemiologice care, în multe județe din câte știu eu este derulată de către polițiști. Nu știu cum ar putea fi. Probabil diferă de cea făcută de medici prin aceea că medicul nu te bate, ceva de genul acesta.

Ca și puncte slabe, valoarea studiilor bănuiesc că nu poate fi extraordinar de mare și, în plus, există studii făcute în Occident cu mijloace mai performante decât avem noi, cu laboratoare puse la punct și, până la urmă, dacă vrem să învățăm ceva putem învăța și din experiența altora”, a susținut dr. Rebeleanu, citat de timponline.ro

„Să nu uităm de fenomenul Suceava…”

După cum susține doctorul clujean Codrin Rebeleanu, fenomenul Suceava nu este decât o altă reprezentare a fenomenului Colectiv, cu aceeași dezorganizare și haos la nivelul autorităților.

„Dacă se făceau 1200 de autopsii sunt curios câte studii anatomopatologice pertinente rezultau din afacerea aceasta. În lipsa echipamentului – mai ales la începutul declarării stării de urgență – riscul de contaminare al personalului după părerea mea reprezenta o posibilă amenințare.

Să nu uităm de fenomenul Suceava pe care eu îl consider alături de fenomenul Colectiv ca fiind un eveniment santinelă care a arătat deficiențe de organizare fie a unei instituții, fie a sistemului. La Colectiv, greșeala a fost că România și-a supraapreciat capacitatea de a procesa respectivii pacienți. Dotarea cu echipamente de protecție în primele săptămâni ale stării de urgență a fost cel puțin neconformă cu situația.

Autopsierea de rutină ar fi fost, după părerea mea, riscantă”.

Medic legist: „Nu mi se pare normal să nu faci necropsie într-o pandemie pentru a nu afla elemente noi”

În discuție a intervenit și profesorul Vasile Astărăstoae, la rândul lui medic legist, care a transmis că nu înțelege de ce era riscantă efectuarea necropsiei:

„Eu nu înțeleg de ce era riscantă efectuarea necropsiei. Era mai puțin riscantă decât asistența medicală care s-a dat pentru că mortul nu respiră, știm, calea de transmitere este aerogenă.

În aceste condiții, cu un echipament minim de protecție nu era niciun pericol pentru cadrele medicale care efectuau necropsia, fie că era medico-legală, fie anatomoclinică.

Treaba că nu aducea lucruri noi este falsă. Cu cât ai un număr mai mare de cazuri și folosești aceeași metodologie rezultatele sunt mai concludente.

Chestiunea că noi nu facem că o să ne infectăm pare subțire.

Dacă ești medic, te întrebi care e calea de transmisie, ce se întâmplă și cum te protejezi. Dacă luăm așa, orice medic nu se prezintă la un caz de urgență în pandemie că se poate infecta. El nu acordă asistență până nu i se acordă echipamentul? Nu e normal și deontologic. A te feri și a avea un halat, mască și mănuși sunt suficiente în cazul unei necropsii.

La Suceava nu a fost chestiunea de echipament, ci de circuite și de măsurile care s-au luat de prevenție și de instruirea personalului medical.

Din cauza lipsei de instrucție au apărut aceste cazuri.

Nu mi se pare normal să nu faci necropsie într-o pandemie pentru a nu afla elemente noi.

Au apărut elemente noi: persoane care nu trebuiau să fie ventilate și a făcut mai rău ventilația și alte lucruri.

Mai ales când știi că testele PCR au o marjă de eroare de 30% fals negativ și fals pozitiv, iar tu când a murit să nu îi faci clar autopsia, să îi stabilești cauza morții ca să stabilești prevalența, asta mi se pare absurd.

Să dăm așadar cu Covid-ul și să-l îngropăm, să distrugem toate lucrurile personale, să sune membrii familiei care au vrut să îl însoțească, să-l aruncăm într-un sac este inuman și groaznic.

Să-l îngropi, așa, că a fost un test pozitiv și nu știi care a fost cauza morții… ”, a adăugat Vasile Astărăstoae.

 

 

 

 

 

sursa foto: presasm.ro

 

Adauga comentariu