În direct, din groapa de gunoi a Clujului: „Pata Rât nu e istorie! Din păcate, istoria se REPETĂ” VIDEO

Pe o vreme prea puțin prietenoasă, două activiste clujene au transmis un mesaj de avertizare în privința catastrofei ecologice reale în care se află județul Cluj, dincolo de datele oficiale, promisiunile și statisticile împăciuitoare promovate intens de către Emil Boc din 2004 până în 2019, precum și de către președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Alin Păunel Tișe. Profesorul universitar clujean, Eniko Vincze, împreună cu Linda Greta Zsiga, una dintre cele 350 de victime ale evacuării forțate, de pe strada Coastei în Pata Rât, instrumentate de Primăria Cluj-Napoca în 17 decembrie 2010, și premiată în Parlamentul European ca activistă pentru dreptul la locuire, și-au făcut timp, în locul autorităților clujene, pentru a semnala dezastrul de la Pata Rât, recunoscut în mod oficial drept groapa de gunoi a Clujului și care reprezintă una dintre cauzele pentru care Comisia Europeană a activat mecanismul de infringement împotriva României, mecanism prin care țara noastră riscă să fie amendată și cu 100.000 de euro pe zi. 

CITEȘTE ȘIParlamentul European a premiat, ca activistă europeană pentru dreptul la locuire, pe clujeanca Linda Greta, evacuată în 17 decembrie 2010, de pe strada Coastei, de "funăria" municipiului Cluj-Napoca

„Zilele trecute am intrat în posesia unui document de la Garda de Mediu care spune clar că rampa de la Pata Rât nu mai poluează și din punct de vedere al mediului, tehnic este închisă. Practic, Pata Rât este istorie. În momentul de față, a doua mare rampă a României, după rampa din București, și una dintre cele mai mari din Europa, am reușit din punct de vedere al mediului să o închidem”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean, în cadrul unei conferințe de presă susținute cu o lună în urmă, în 18 decembrie 2019.

CITEȘTE ȘIȘapte ani pentru închiderea rampei de la Pata Rât! 53 milioane lei au fost cheltuiți pentru un zid de sprijin și alte câteva lucrări

Din păcate, după cum arată activiștii clujeni pentru probleme sociale, adevărul este spus doar cu jumătate de gură. Recent, Ziar de Cluj semnala aspecte mai puțin cunoscute în privința Centrului de Management Integrat al Deșeurilor, un proiect care este departe de a corespunde rigorilor legii și standardelor europene în privința protecției populației și a poluării excesive: centrul de tratare a deșeurilor este situat la o distanță mai mică de 1000 de m, adică distanța legală, de locuințele modulare ale familiilor mutate forțat de Primăria Cluj-Napoca în iarna lui 2010.

CITEȘTE ȘIÎnainte să autorizeze CMID, invităm Agenţia de Protecție a Mediului Cluj să ia ruleta şi să iasă pe teren. Se va lăsa cu denunţuri penale

„Din păcate, Pata Rât nu este istorie. Nici din cauza distanței dintre rampele de deșeuri și locuințe. Ne referim aici la locuințele modulare construite de Primăria Cluj-Napoca în 2010.

Pata Rât nu este istorie.

Se pare că istoria se repetă.

Am văzut formularul de solicitare a autorizației de mediu privind CMID, unde se afirmă că distanța dintre noul centru, chiar dacă este ecologic, este de 1000 m până la locuințele modulare. 

S-au făcut măsurători, conform cărora distanța dintre locuințe și Centrul Integrat al Deșeurilor, adică până la celula de depozitare a gunoaielor, este de 869 m. Desigur, aceste măsurători merită verificate, poate în primul rând de către Agenția de Protecție a Mediului. Aceste măsurători arată că nici măcar în acest caz nu s-a respectat distanța de 1000 m. Deci, istoria, din păcate, se repetă”, a declarat Eniko Vincze. 

„Ce vedeți aici, în jurul nostru, este dovada faptului că Pata Rât nu este istorie.

Aici funcționează rampa SALPREST și rampa RADP. De-a lungul acestor ani, RADP a primit autorizație pentru un total de 5 platforme. Perimetrul acestor rampe s-a extins în direcția caselor modulare, depășind perimetrul autorizat inițial. 

Apoi, în 2019, Regia Autonomă a Domeniului Public a mai primit autorizație pentru o stație de piroliză, amplasată în perimetrul rampei, care este un alt factor de poluare pe lângă deșeurile depozitate aici”, a susținut și Linda Greta Zsiga.

În continuare, activiștii clujeni se întreabă dacă aceste rampe, amplasate cu caracter temporar, mai respectă criteriile legale conform autorizației din 2015?

Nu au generat oare aceste rampe de deșeuri o toxicitate sporită, atât în ceea ce privește poluarea solului, apei, cât și a aerului?

Nu au depășit aceste rampe capacitatea de stocare a deșeurilor pentru care au primit autorizație?

Mai mult chiar, după cum semnalează activiștii clujeni, „conform Raportului de amplasament privind noul CMID, care a fost elaborat în decembrie 2019, adică acum o lună, în care experții au spus următoarele: „Datorită depășirii capacității de depozitare a deșeurilor de la Pata Rât, se impune ca parte din CMID să poată fi pusă în funcțiune”.

Deci, experții au afirmat că aceste rampe au capacitatea depășită. Noi tragem concluzia că acestea nu funcționează conform autorizării”, a adăugat Eniko Vincze. 

sursa video: Căși sociale ACUM/Social housing NOW/facebook

Recent, Consiliul Județean Cluj a solicitat autorizațiile necesare din partea Agenției de Protecție a Mediului Cluj, în condițiile în care o serie de detalii ale acestui centru scot la iveală aspecte mai mult sau mai puțin legale, precum: gradul de realizare al porții de acces și împrejmuirilor este de cca 10%, stația de tratare levigat este gata în proporție de doar 40%, iar stația de tratare ape menajere este de 0%. Cel mai simptomatic aspect vizează distanța legală dintre centrul de prelucrare al deșeurilor și locuințele modulare unde Primăria a mutat zeci de familii defavorizate de pe strada Coastei în preajma gropilor de gunoi ale Clujului.  

Adauga comentariu