In vizor

Dintr-un Raport al Camerei de Conturi Cluj, aflăm că directorul CTP, Liviu Neag, „interpretează” actele normative. Păi, noi știam că este pe moșia personală încă din “Funarian”

Curtea de Conturi a efectuat în 2017 acțiuni de control privind “situația, evoluția și modul de administrare a patrimoniului public și privat al UAT de către Regiile Autonome de interes local și Societățile Comerciale cu capital integral sau majoritar al Unităților Administrativ Teritoriale, printre care, un regim de audit aparte l-a avut SC Compania de Transport Public SA Cluj-Napoca”.

INTERESANT este faptul că în Raport se vorbește despre “evoluție” în cadrul unei Regii conduse de un dinozaur uitat în funcție de pe vremea lui Gheorghe Funar.

“Numărul mare de nereguli consemnate în actele de audit și control, respectiv 346 abateri de la legalitate și regularitate, neacordarea a nici unui certificat de conformitate (nu toate aparțin de CTP, vom reveni cu o structurare pe Unități Administrativ Teritoriale și alte Regii – m. red.), denotă serioase disfuncționalități în sistemul finanțelor publice locale, generate de multiple cauze, atât interne, cât și externe: personal insuficient și cu slabă pregătire profesională, salarizarea neatractivă din administrația locală pentru personalul calificat (până în iulie 2017), neorganizarea și neimplementarea sistemului de control intern/managerial în unitățile administrativ-teritoriale cât și la unitățile subordonate acestora, etc.” (Sursa. Raportul Curții de Conturi)

După cum se vede din tabel, abaterile s-au datorat necunoașterii normelor legale privind elaborarea și fundamentarea proiectelor bugetelor locale, neaplicării corespunzătoare a principiilor și regulilor bugetare în elaborarea proiectului de buget, neasigurarea transparenței informațiilor de interes public (SE AUDE MAESTRE, EMILE, ȘEFU’?! SE AUDE PĂUNELE?!), precum și a neimplicării personalului de specialitate în elaborarea și prezentarea spre aprobare autorităților deliberative a situațiilor financiare. Cum vă mai explicam: satrapii aleși sau numiți politic, au impresia că sunt pe persoană fizică în satrapii. Așa că decid că din capul lor izvorăște legalitatea.

Așadar, să purcedem să vedem cam ce categorii de neregului s-au înregistrat în „satrapia” lui Liviu Neag:

“au fost identificate deficiențe în ceea ce privește modul de organizare și conducere a contabilității în conformitate cu prevederile legale la toate entitățile verificate, cu excepția UATC Aghireșu, fapt care a condus la nereflectarea reală și exactă a operațiunilor financiar contabile în situațiile financiare întocmite la data de 31.12.2016, fiind consemnate un număr de 171 abateri cuantificabile, cu o sumă estimată a erorilor de 443.239 mii lei. În principal, neregulile financiar-contabile constatate se referă la cazuri în care bunurile imobile, clădiri și terenuri, care constituie domeniul public și privat al unităților administrativ-teritoriale nu au fost înregistrate în evidența contabilă și tehnico – operativă, iar conducerea entităților nu a luat măsuri pentru înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară (eh, la acest capitol CJ Cluj conduce detașat!Dar, vom reveni pe subiect – n. red.), fiind invocate costurile ridicate ale acestei operațiuni; eînregistrarea în conturile corespunzătoare de imobilizări corporale a bunurilor imobile realizate din investițiile finalizate și recepționate; neînregistrarea în contabilitate a provizioanelor pentru drepturile de natură salarială stabilite prin hotărârile judecătorești definitive și executorii; înregistrări contabile eronate, neconforme cu reglementările contabile în vigoare.” (Sursa: Raportul Camerei de Conturi Cluj, 2017)

Cum s-a ajuns la abateri? Păi, în primul rând sunt angajările pe criterii politice în sinecuri, a unor persoane necalificate pentru postul în care sunt angajate (v-am mai scris despre cum funcționează lumea politică și administrativă românească numai prin impostură). Aceste persoane numite în sinecuri politice vin de obicei cu un vast bagaj de necunoaștere a prevederilor legale în domeniul financiar–contabil; ele știu să interpreteze complet eronat prevederi legislative și în afară de Tetris și Solitaire, denotă o lipsă crasă a cunoștințelor în domeniul informatic; nu sunt suficient de pregătite profesional – mai grav este faptul că asta se întâmplă și cu personalul din compartimentele financiar – contabil ale unităților administrativ-teritoriale ale comunelor, în special, dar și la unitățile administrativ-teritoriale ale municipiilor.

Grav este și faptul că majoritatea bugetivorelor nu au proceduri de lucru formalizate pentru domeniul de activitate financiar-contabil, nu există (în Secolul XXI) o organizare coerentă a circuitului documentelor, astfel încât să asigure înregistrarea în contabilitate a tuturor operațiunilor patrimoniale sau a modificărilor acestora, pe bază de documente justificative, în conformitate cu prevederile legale. Că nu funcționează corespunzător, din lipsă de organizare, sistemul de control intern/ managerial, inclusiv a auditului public intern (că, de obicei se face după toanele și isteriile șefului de UAT/Regie);

Revenind la Compania condusă de către Liviua Neag încă din Funarian, Raportul Curții de Conturi constată pentru 2017:

  • “diminuarea nejustificată și fără bază legală a capitalului social subscris și vărsat al societății „Compania de Transport Public Cluj-Napoca“ SA Cluj-Napoca în sumă de 56.415 mii lei, datorită înregistrării eronate la înființarea societății ca urmare a reorganizării Regiei Autonome de Transport Urban de Călători Cluj-Napoca;
  • neînregistrarea unor operațiuni de intrare/ieșire a unor elemente patrimoniale reprezentând terenuri din domeniul privat care au fost vândute concesionarilor, contribuții la constituirea patrimoniului unor asociații de dezvoltare intracomunitară, programe informatice (…) și Compania de Transport Public Cluj-Napoca SA Cluj-Napoca (101 mii lei)
  • terenurile în valoare de 80.393 mii lei aflate în folosința societății Compania de Transport Public Cluj-Napoca SA Cluj-Napoca identificate prin planuri de încadrare în zonă, planuri de situație, documente primare administrative, extrase CF, numere topografice, cadastrale, nu au fost evaluate și înregistrate în evidența contabilă; (Sursa: Raportul Camerei de Conturi Cluj, 2017)

Auditorii Camerei de Conturi Cluj au evaluat și sistemul de control intern existent la nivelul fiecărei entități, atât sub aspectul proiectării acestuia, conform prevederilor legale, cât și sub aspectul implementării și funcționării sistemului. Concluzia: de obicei s-au făcut controale în dorul lelii, s-a bifat activitatea, fix ca pe vremea lui Nea’ Ceașcă.

“Din analiza rapoartelor cadru privind desfășurarea și realizarea programelor de audit intern pentru anul 2016, s-a constatat că în general această activitate a fost externalizată, organizare care s-a dovedit a fi în mare parte total ineficientă. Rapoartele întocmite în aceste cazuri au un caracter formal, misiunile de audit fiind mai mult orientate spre „acordarea de consultanță”, distanțându-se de obiectivele specifice auditului intern, contribuind astfel la utilizarea ineficientă și ineficace a fondurilor publice utilizate cu această destinație;

CUM VĂ MAI ZICEAM: „acordarea de consultanță”, este modalitatea de para-ndărăt cea mai eficientă din lumea politico-administrativă românească!

Și ce constată Camera de Conturi Cluj? Că “organizarea și exercitarea controlului financiar preventiv propriu asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice și/sau patrimoniul public al unor entități, ceea ce conduce la nerealizarea scopului pentru care a fost instituit acest control, respectiv identificarea proiectelor de operațiuni care nu respectă condițiile de legalitate și regularitate la (…) societatea „Compania de Transport Public Cluj-Napoca“ SA Cluj-Napoca”. Nu au fost respectate prevederilor legale în ceea ce privește organizarea și desfășurarea activității de control financiar preventiv propriu, respectiv (identic pentru toate UAT-urile din Cluj – dar vom reveni, separat):

  • ordonatorii de credite nu au dispus măsurile necesare pentru încadrarea în prevederile normelor metodologice și ale codului specific prevăzute la art. 1 din OMFP nr. 923/2014;
  • nu au fost detaliate, prin liste de verificare (check – list), obiectivele verificării pentru fiecare operațiune supusă controlului financiar preventiv propriu, precum și circuitul documentelor supuse vizei de control financiar preventiv;
  • salariați care acordă viza de control financiar preventiv dețin și utilizează același număr de identificare al sigiliului;
  • nu se asigură o separare a atribuțiilor, salariații care acordă viza de control financiar preventiv sunt implicați și în efectuarea operațiunilor;
  • exercitarea controlului financiar preventiv propriu s-a efectuat, în unele cazuri, în baza unor acte administrative incomplete;
  • operațiunile care au afectat fondurile publice, de regulă, poartă viza de control financiar preventiv, dar cu toate acestea, nu întrunesc condițiile de legalitate necesare efectuării lor, în multiple cazuri, certificarea realității, regularității și legalității datelor din documente care au stat la baza efectuării plăților este una formală și ulterioară derulării operațiunilor;
  • există situații în care pentru unele operațiuni economice (contracte) nu a fost aplicată viza de control financiar preventiv propriu;
  • registrul privind proiectele de operațiuni prezentate la viza CFP este incomplet;
  • nu s-a efectuat evaluarea activității persoanelor care desfășoară activitatea de control financiar preventiv propriu de către conducătorul entității publice prin acordarea de calificative;
  • nu au fost întocmite rapoartele trimestriale cu privire la activitatea de control financiar preventiv propriu.

SUNĂ A RĂUTATE, dar având în vedere că încă nu am fost lămuriți cu privire la scopul pentru care băiatul acela de la Fundația “Armonia” (al cărui nume ne scapă) a fost plătit cu vreo 4000 de lei din fondurile CTP Cluj-Napoca, putem să ne întrebăm dacă nu cumva lui Novăcescu i s-a externalizat “consultanța” pentru servicii de control intern? Putem… (că transparență comunicațională, ioc!)

Auditorii îl prind cu controlul în vine pe însuși Liviu Neag pentru: “nerespectarea prevederilor legale privind controlul financiar de gestiune la societatea „Compania de Transport Public Cluj-Napoca“ SA Cluj-Napoca” și pentru “organizarea și exercitarea controlului financiar preventiv propriu asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice și/sau patrimoniul public al unor entități, ceea ce conduce la nerealizarea scopului pentru care a fost instituit acest control, respectiv identificarea proiectelor de operațiuni care nu respectă condițiile de legalitate și regularitate la (…) societatea „Compania de Transport Public Cluj-Napoca“ SA Cluj-Napoca”.

„Programul de control financiar de gestiune elaborat și aprobat de directorul entității verificate nu acoperă în totalitate obiectivele activității de control financiar de gestiune, respectiv nu au fost programate și nici nu s-au efectuat acțiuni de control privind respectarea prevederilor legale referitoare la modul de fundamentare a proiectului bugetului de venituri și cheltuieli, privind execuția bugetului de venituri și cheltuieli, precum și referitor la efectuarea achizițiilor și a consumurilor de combustibili.” (Raportul Camerei de Conturi Cluj, 2017)

În general, citind acest gen de rapoarte (ale Camerei de Conturi Cluj, ale Curții de Conturi a României) constați o lipsă totală de preocupare a unor ordonatori principali de credite pentru inventarierea avuției date spre gestionare, realizarea veniturilor din impozite și taxe în cuantumul și la termenele legale și, mai ales, a veniturilor din concesiuni, închirieri, dividende, asocieri în participațiune în cuantumul și la termenele legale sau conform clauzelor contractuale stabilite. Conducerile societăților comerciale care administrează sau folosesc bunurile aparținând domeniului public sau privat local, tergiversează stabilirea și plata obligațiilor datorate bugetelor locale, rezultate din impozite și taxe locale sau chirii și redevențe datorate către autoritățile publice locale. Acest gen de “mi se rupe” o găsim și la “modul de stabilire, evidențiere și urmărire a încasării veniturilor proprii (instituții, companii naționale, societăți naționale, alți operatori economici cu capital de stat sau al UAT): nerealizarea veniturilor în sumă de 607 mii lei din prestarea serviciilor de transport prin curse speciale efectuate pentru diverse entități datorită faptului că tarifele practicate pentru prestarea serviciilor s-au menținut din anul 2010, deși începând cu luna aprilie 2013 s-a aprobat majorarea acestora de către Consiliul de Administrație al societății „Compania de Transport Public Cluj-Napoca“ SA Cluj-Napoca”.

La nivelul județului Cluj, s-au identificat, numai pentru anul 2017, Au fost identificate un număr de 291 abateri în sumă totală de 136.378 mii lei, din care 189 abateri reprezintă plăți nelegale efectuate din fonduri publice, inclusiv dobânzi și foloase nerealizate, în cuantum de 71.723 mii lei, din care a fost recuperată operativ în timpul desfășurării acțiunilor de audit și control, suma de 355 mii lei. Au fost identificate de asemenea un număr de 22 abateri de la legalitate și regularitate generatoare de venituri suplimentare în sumă de 7.448 mii lei, din care a fost încasată suma de 406 mii lei, precum și un număr de 80 nereguli financiar-contabile în sumă de 57.207 mii lei.

Cele mai frecvente abateri provin din “neefectuarea inventarierii și a reevaluării tuturor elementelor patrimoniale la termenul prevăzut de lege, înregistrarea în evidența contabilă a rezultatelor acestora, precum și neînregistrarea în evidențele cadastrale și de publicitate imobiliară; asigurarea defectuoasă a integrității bunurilor patrimoniale”.

“Astfel de abateri au fost constatate la UATJ Cluj, UATM Cluj-Napoca, UATM Dej, UATM Gherla, UATC Aluniș, UATC Apahida, UATC Așchileu, UATC Beliș, UATC Bobîlna, UATC Bonțida, UATC Borșa, UATC Gîrbău, UATC Jichișu de Jos, UATC Mănăstireni, UATC Mărgău, UATC Mărișel, UATC Mociu, UATC Palatca, UATC Rîșca, UATC Sînpaul, UATC Suatu, UATC Tritenii de Jos, UATC Valea Ierii, Spitalul Municipal Cluj-Napoca și societatea „Compania de Transport Public Cluj-Napoca“ SA ClujNapoca.

(…) Constituirea și utilizarea fondurilor pentru desfășurarea de activități conform scopului, obiectivelor și atribuțiilor prevăzute în actele normative prin care a fost înființată entitatea (…) abateri care au generat prejudicii la societatea „Compania de Transport Public Cluj-Napoca“ SA Cluj-Napoca (101 mii lei)” (Sursa: Raportul Camerei de Conturi Cluj, 2017)

Și ar mai fi vreo patru mii de lei pentru care CTP a fost urecheată de către Camera de Conturi Cluj. Normal, s-a contesta tot ceea ce se putea contesta.

Important este să reținem concluzia generală din acest Raport (valabil pentru tot ce mișcă administrativ în Cluj, nu numai pentru CTP):

“Conducerile entităților verificate „interpretează” actele normative care reglementează drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice și nu le aplică în conformitate cu litera și spiritul legii, ignorând dispozițiile prevederilor legale în domeniu, apreciere desprinsă în urma constatărilor referitoare la nerespectarea reglementărilor legale în

efectuarea cheltuielilor de natură salarială” (Sursa: Raportul Camerei de Conturi Cluj, 2017) (ei, dar câte plângeri pe aceste subiecte are Neag în ultimul timp! Păcat că persoanele lezate numai se miorlăie pe lângă redacție, doar, doar vom scoate noi castanele din foc în locul lor, dar nu au curajul să-și asume, bărbătește, plângerile! – n. red.)

“Având în vedere abaterile de legalitate și regularitate constatate, concluzia generală care se desprinde este aceea că, acestea se datorează unui management defectuos al activităților desfășurate și a formării și utilizării fondurilor publice, datorat, pe de o parte, lipsei de preocupare/interes din partea conducerilor entităților verificate în ceea ce privește identificarea, înregistrarea și urmărirea încasării veniturilor cuvenite bugetelor locale, acuratețea și veridicitatea datelor din conturile de execuție verificate, administrarea și gestionarea patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ teritoriale, insuficienței personalului de specialitate cu pregătire corespunzătoare, iar pe de altă parte, ”interpretării forțate” a actelor normative sau „ignorării” anumitor prevederi ale acestora, în ceea ce privește efectuarea cheltuielilor bugetare.” (Sursa: Raportul Camerei de Conturi Cluj, 2017)

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *