Analiza

Dilemele morale ale viitoarelor autobuze fără șofer din Cluj: pe cine omoară, când nu pot evita un accident?

În Centrul supraaglomerat al Clujului, într-un an, conform declarațiilor primarului Emil Boc, vom avea un autobuz fără șofer, pus în circulație „cu titlu experimental”. În cadrul acestui experiment, cobai vor fi clujenii, care riscă să fie călcați de acest autobuz fără minte, fără conștiință, condus doar de un soft încă insuficient testat și programat, în așa fel încât să poată rezolva dilemele morale care pot fi soluționate doar de mintea umană.

Centrul orașului nu este ferit de grave accidente rutiere și întrebarea care se ridică este ce va face autobuzul autonom atunci când va trebui să decidă între a omorî un om sau zece, în cazul unei situații dramatice în care un accident nu poate fi evitat.

Să presupunem că autobuzul autonom rulează cu 50 km/h în centrul orașului. Un șofer drogat vine spre el pe contrasens cu 120 km/h. Autobuzul are de ales între a rămâne pe banda sa și a fi lovit frontal de bolidul care se îndreaptă direct spre el (și a risca astfel viața pasagerilor) sau a vira brusc dreapta, caz în care ar lovi un pieton. În stânga are mașini care stau bară la bară. Ce va decide computerul de bord? Riscă viața pasagerilor, respectând regulile de circulație, sau riscă să omoare un pieton, virând pe trotuar?

Aceasta este întrebarea.

Niciun IT-ist nu poate programa astăzi un autobuz să conducă în așa fel încât să rezolve și dilemele morale care apar în situații neprevăzute, în care nu poate fi evitat un accident. Astfel de situații conțin prea multe aspecte care nu pot fi anticipate, în așa fel încât să fie introduse ca variabile într-un program informatic. Nicio firmă de programare nu își poate asuma responsabilitatea scrierii unui soft care să aleagă să omoare mai bine un om, decât zece. Din acest motiv, nu avem încă în marile orașe ale lumii autobuze fără șofer, fiindcă niciun primar responsabil nu își transformă cetățenii în cobai pentru inovații tehnologice riscante și insuficient testate.

Nici măcar mașinile mici autonome nu conduc în România de capul lor, ci doar ca o formă de adaptive cruise control mai evoluat, care îi solicită șoferului confirmare pentru orice schimbare de direcție. Mașinile personale cu autopilot nu conduc fără șofer, doar preiau de la șofer o mare parte dintre sarcini, cel care decide, în final, fiind tot omul din spatele volanului.

„Am declanşat un proiect pilot la Cluj, care înseamnă confirmarea brandului de oraş al inovării, inteligenţei artificiale, al dezvoltării, cercetării şi IT-ului, şi cu această dimensiune pragmatică referitoare la punerea în circulaţie, cu titlu experimental, a unui autobuz autonom, fără şofer, după modelul celor care există în marile oraşe europene. Acest autobuz va deservi ca arie de circulaţie zona centrală, pentru a arăta că acest oraş susţine dimensiunea modernă, susţine inovarea şi inteligenţa artificială, pe care nu o vom putea evita. Va fi un mijloc de mobilitate al viitorului acest transport autonom şi sper ca anul viitor să îl vedem pe străzile Clujului”, a declarat primarul Emil Boc, în 21 octombrie 2019.

Și suedezii se pregătesc să implementeze două autobuze autonome începând cu anul 2020, pe o rută de 5 kilometri, cu 4 opriri, în partea de nord a oraşului Stockholm. Autobuzele însă vor fi monitorizate de un șofer și vor începe prin a călători fără pasageri, pe o rută de un kilometru. Deci, în Suedia nu se fac experimente cu viața cetățenilor, în centrul orașului!

Și în Viena s-au făcut experimente cu astfel de autobuze, însă nu fără șofer. Autobuzele au rulat cu o viteză de maximum 12 km/h și exista un operator în fiecare mașină, pentru a monitoriza orice mișcare și a prelua controlul, în caz de nevoie. Testele cu autobuze autonome au fost oprite în Viena, după ce un astfel de autobuz a lovit un pieton:

„Autorităţile investighează cazul din Viena în care un autobuz fără şofer a lovit un pieton. Incidentul i-a provocat victimei leziuni minore, însă testele în domeniul tehnologiei maşinilor autonome au fost oprite în Austria, scrie Bloomberg.

Vehicolul Navya SAS mergea cu 12 km/h și a lovit ușor o femeie de 30 de ani, potrivit televiziunii de stat ORF.

Autorităţile de transport din Viena au suspendat orice teste până vor fi gata rezultatele anchetei”, scria europafm.ro în 22 iulie 2019.

Emil Boc putea afla despre aceste experimente eșuate, cu potențial criminal, printr-o simplă căutare pe Google, înainte de a anunța cu surle și trâmbițe aducerea acestor pericole la Cluj.

De ce avem nevoie în Cluj de asemenea experimente? Doar ca să ne mândrim cu aiureli SF? În traficul blocat al orașului doar un autobuz fără șofer ne mai lipsea, să se târască cu erori în soft printre oameni și mașini și să ne primejduiască viața și integritatea corporală?

De ce trebuie noi, clujenii, să fim cobaii pentru astfel de tehnologii? Doar ca să aibă primarul cu ce se mai lăuda?

Se pare că, pentru problemele din trafic, municipalitatea, în loc să propună soluții, anunță doar noi probleme. În cazul autobuzelor fără șofer însă gogorițele electorale ale Primăriei s-ar putea dovedi cu adevărat periculoase.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *