Diete

Dietoterapii cu menta

Menta (Mentha) sau izma este o planta erbacee parfumata din familia Labiatae. Exista peste 60 de varietati , toate utile terapeutic; dintre cele mai cunoscute si apreciate varietati amintim: izma broastei, izma salbatica (de padure), izma buna (menta) cultivata in gradini, izma create, izma salbatica.

 

 

De la toate varietatile se folosesc frunzele si varfurile inflorite, in scop terapeutic si gastronomic. In general, speciile cu frunze lungi se intalnesc frecvent in Romania, atat la munte, cat si la ses. Creste spontan sau cultivata in gradini, in locuri luminoase. Este o planta inalta de 50-120 cm, puternic ramificata chiar de la baza, cu frunze oval-lanceolate, dispuse opus pe tulpina, si flori violacee cu miros aromat caracteristic.

 

 

Poate condimenta orice mancare. Se utilizeaza ca aromatizant al unor bauturi racoritoare si spirtoase, dulciuri, salate, rosii coapte, fasole, morcovi, oua, sosuri si supe, dandu-le un apparent efect racoritor. Merge in preparate associate cu branzeturi, mai ales in amestec cu alte verdeturi de sezon. In cantitati mici, se asociaza xu pestele si legumele fierte. Cate o crenguta de menta de camp se poate pune la prepararea castravetilor murati sau a verzei murate. Vara menta se poate folosi ca mijloc de racorire a corpului, prin bauturi (in special ceaiuri) si salate condimentate cu menta, astfel imbunatatind si digestia.  Izma este reconfortata si are multiple proprietati medicinale.

 

 

Compozitia chimica a mentei proaspete: apa – 86,4 g; proteine  – 3,8 g; lipide – 0,7 g; glucide – 5,3 g; fibre alimentare – 5,6 g; fier – 9,5 mg; calciu – 210 mg; sodium – 15 mg; potasiu – 260 mg; fosfor – 75 mg; vitamina C – 31 mg; energie – 43 kcal. Menta contine mentol, mentona, tanin, acetat si valesianat de metol, terpene si flavonoide, care ii confera proprietati aromatizante si care taie setea si ajuta la digestie.

 

 

 

Frunzele contin substante cu actiune bacteriostatica (infectii gastrointestinale), carminativ (elimina gazelle, colicele, greturile), antispastica (potoleste colicile biliare si hepatice, relaxeaza muschii abdominali si reduce contractile musculare), colagoga (activeaza vezica biliara lenesa), astringenta, antiseptica, antispasmodica, diuretica, sudorifica, depurativa, expectoranta, favorizeaza menstruatia si stimuleaza contractiile uterine. Ajuta la eliminarea calculilor renali si biliari, fortifica sistemul nervos.

 

 

Fiind tonifiant, stimulator al circulatiei sangvine, dar si calmant al nervilor, ajuta la concentrare, mai ales in perioada de examene a studentilor, dar si batranilor cu tendinte spre senilitate. Seara nu se va bea ceai de menta, deoarece este usor excitant si poate da insomnia. Cel mult se va bea in combinatie cu tei.

 

 

 

Infuzia de menta (1-2 lingurite frunze la 25 ml apa clocotita) ajuta la tonifierea sistemului nervos, afectiuni ale inimii, ficatului si bilei, pentru voma, aerofagie, colici si paraziti intestinali, calmeaza spasmele digestive, mareste diureza, provoaca transpiratia, elimina calculi, previne cataracta. Se vor bea 2-3 ceaiuri reci pe zi, cu inghitituri mici. Pentru raceli, astm, emfezem, ceaiul de menta, prin mentolul care il contine, este un descongestionant al aparatului respirator, ajuta la eliminarea sucusului, fiind astfel util si in bronsite.

 

 

Uleiul de menta, bogat in mentol, este un tonic nerving, antispasmodic al tubului digestive, antivomitiv, antiliziatic biliar, anestezic pentru rani, arsuri, iritatii, dureri de masele. Distruge multe microorganisme nocive, virusul gripal A, herpesul simplex, streptococul care provoaca pneumonia si sinuzita, pseudomonas (infectii purulente), candida albicans (ciuperca vaginala). Intern, se iau 5 picaturi ulei de menta, de 2-3 ori pe zi.

 

 

Uleiul de menta poate ajuta si in caz de ameteli, stimuland inima si nervii. In acest caz, se pun cateva picaturi ulei de menta in miere sau zahar. In caz de rau de mare sau avion, menta actioneaza ca un anestezic asupra terminatiilor nervoase din stomac. In acest caz, se pot lua cateva picaturi (maximum 5) ulei de menta, in putin alcool, care se tin sub limba. In caz de tuse, se pot pune 1-2 picaturi ulei sub limba sau in putina miere, daca se poate combinat cu putin ulei de lavanda. Inhalatiile cu ulei de menta (2-3 picaturi in putina apa clocotita) indeparteaza virusii si bacteriile din sistemul respirator.

 

 

Se poate utiliza sub forma de bai. In acest scop, se face o infuzie cu 200 g frunze uscate la 3 l apa clocotita. Se lasa sa se infuzeze 15-20 minute. Se strecoara, si lichidul se toarna in cada. Se sta in cada 15-20 de minute, cu temperatura de 37º C. Se mai pot adauga frunze de roinita, cimbrisor si tei, care vor mari actiunea reconfortata a baii.

 

 

Pentru mancarimi in urticarie si pentru dureri reumatismale se mai pot face frectii cu ulei de menta (5 %) in alcool. Este de folos in procese inflamatorii ale sistemului scheleto-muscular, ca in cazul artritei, fibromiozitei, tendonitei, nevralgii, lumbago, cand se pot pune cataplasme cu ulei de menta sau cu frunze de menta proaspeta, care inlatura durerea.

 

 

In caz de migrene, se vor face masaje cu ulei de menta sau se pun cataplasme reci cu ceai de menta ori frunze proaspete de menta.

 

 

Se poate face o apa de gura dezinfectanta, punand 2-3 picaturi ulei de menta in solutie alcoolica (5 %) la un pahar de apa; uleiul anesteziaza daca il aplicam local pe gingia sau dintele cu pricina.

 

 

Este eficienta impotriva durerilor de gat si afectiunilor respiratorii (guturai, laringita cu raguseala), daca se vor face inhalatii cu ceai sau ulei de menta picurat in apa clocotita.

 

 

Atentionari: Menta este contraindicata in ulecer gastroduodenal, deoarece poate cauza arsuri. Femeile gravide care nu au probleme cu contractile uterine ce pot declansa un avort, pot bea contra greturilor matinale putin ceai foarte slab de menta. Administrarea repetata de doze foarte mari poate provoca iritarea mucoasei respiratorii.

 

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *