DGASPC Cluj propune un program-pilot: centre zonale pentru asistență socială și echipe mobile. În schimb, CJ Cluj nu știe cum să destructureze instituția

În timp ce reprezentanții autorităților locale, precum Emil Boc, Dan Tarcea ori Alin Tișe se întrec în promisiuni legate de drumurile județene sau de construcția unui metrou în Cluj – subiecte populiste care transpar în spațiul public înaintea oricărui studiu sau a unei analize temeinice, problemele reale din județ par a fi cu totul altele. Acestea se referă mai degrabă la persoanele aflate în situații defavorizate, care suferă de diverse afecțiuni ori sunt încadrate în grad de handicap. Deși directorul DGASPC Cluj, Daniel Tămaș, a propus înființarea echipelor mobile, precum și a unor centre zonale care să deservească numărul mare al cetățenilor care au nevoie de îngrijire și asistență, Consiliul Județean este preocupat mai degrabă de destructurarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului.

Prin urmare, deoarece problemele semnalate de reprezentanții DGASPC nu îi preocupă câtuși de puțin pe Alin Tișe & Co., președintele CJ a trimis în repetate rânduri așa-numitul ”corp de control” la DGASPC pentru a tulbura și mai mult apele, fără a se sinchisi să verifice modul în care pot fi soluționate problemele.

Iar probleme, din păcate, sunt destule.

Bunăoară, DGASPC dispune de o sumă de 180 milioane de lei, 1300 de angajați, direcție care activează la nivel județean, cu mulți beneficiari, precum și cu multe alte probleme care trebuie să fie acoperite. Suma este una considerabilă. Totuși, în mai toate comunicatele de presă publicate de CJ de-a lungul timpului se specifica faptul că mai mult de jumătate din banii județului se ”pierd” la DGASPC Cluj. 

În schimb, la nivelul județului Cluj sunt înregistrate cca 30.000 de persoane cu grad de handicap, persoane ce beneficiază de susținere și asistență prin intermediul acestei direcții și din banii acestui buget.

În plus, de 2 ani de zile investițiile din cadrul DGASPC Cluj sunt întrerupte. Mai mult: sub pretextul externalizării serviciilor, CJ Cluj pregătește dezmembrarea acestei direcții, adică, sub o formă sau alta, desființarea.

Se urmărește astfel preluarea activității acestei instituții de către diverse ONG-uri antrenate în cauze sociale. Fie prin intermediul concesionării clădirilor de care dispune direcția, fie a centrelor de îngrijire, acest scenariu poate fi aplicat în viitorul apropiat.

Iar aceste măsuri vin după ani de zile în care direcția a ajuns la anumite standarde de lucru și a obținut suficientă experiență pentru angajarea în proiecte mai ample. Dar, se pare că este mai ușor să desființezi, decât să construiești. 

În același timp, la nivel national funcționează aproximativ 2000 de stabilimente sociale aflate în îngrijirea ONG-urilor și care nu corespund tuturor criteriilor legale necesare. Și totuși, discuția în privința externalizării serviciilor DGASPC Cluj, continuă.

Centrul de Îngrijire și Asistență din Cluj-Napoca și Centrul de Îngrijire și Asistență din Luna de Jos, com. Dăbâca, unde activează 85 de angajați și sunt 110 beneficiari, urmează să fie desființate. Până la 31 decembrie 2018, direcțiile de asistență sociale din toate județele sunt obligate să desființeze aceste centre, conform noilor prevederi legale. Timpul este însă prea scurt pentru o asemenea reorganizare, iar dacă avem în vedere și ”sprijinul” pe care-l acordă Consiliul Județean Cluj acestei direcții, atunci lucrurile se complică și mai mult.

Unde vor ajunge acești beneficiari? Ce se va întâmpla cu personalul specializat care a activat aici?

În același timp, într-un județ puternic, de anvergura județului Cluj, este inadmisibil să nu ai un sistem de protecție socială puternic, cu centre de recuperare la nivelul orașelor și municipiilor administrate, să nu existe în Primării servicii de evaluare la nivelul comunității, astfel încât să nu fii pus în postura de a-i căra efectiv pe cei care nu se pot deplasa, să fie aduși cu targa la Cluj, toate aceste aspecte sunt de neconceput”, a ținut să precizeze Daniel Tămaș.


Astfel, conform directorului DGASPC Cluj, pot fi create structuri pilot. 

De exemplu, în cadrul Primăriei din Turda, unde a și existat deschidere în acest sens. La Primăria din Gherla sau în Dej, Huedin și Câmpia Turzii. Sunt 5 centre zonale unde pot fi extinse aceste servicii de încadrare și evaluare a gradului de handicap, astfel încât cetățenii să nu fie nevoiți să se deplaseze în Cluj-Napoca. Iar aceasta deoarece mulți dintre beneficiari au probleme grave, de natură motorie.

Două birouri și 10 angajați ar fi suficiente, iar dacă aceștia ar activa în cele 5 unități zonale, aceasta ar presupune un număr total de 50 de angajați specializați care să lucreze în centrele zonale de asistență socială. În același timp, aceste măsuri se impun de la sine, deoarece Direcția de Asistență Socială trebuie să țină pasul cu provocările din județ. În fiecare an, în județul Cluj rămân câte zece sau douăzeci de mii de persoane, din care un anumit procent este reprezentat de persoanele cu dizabilități.

Structurile pilot ar putea reprezenta o soluție în acest sens.

Ziar de Cluj scria recent despre persoanele vârstnice cu diverse grade de handicap, care sunt nevoite să se prezinte la DGASPC Cluj pentru reîncadrarea în grad de handicap – măsură inițiată de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Cluj. Iar aceasta cu toate că persoanele respective beneficiau deja de o incdrare cu caracter permanent (în urma unor afecțiuni congenitale).

CITEȘTE ȘI: Noaptea minții - vârstnici cu handicap permanent, puși pe drumuri degeaba pentru reevaluare

 

Bineînțeles, adoptarea unor măsuri de urgență pentru soluționarea cauzei acestor persoane este absolut necesară. În acest sens se înscriu propunerile făcute de către Daniel Tămaș în privința proiectelor pilot, adică a centrelor zonale pentru îngrijirea persoanelor cu diverse grade de handicap.

Deja au trecut 2 ani de zile de când DGASPC Cluj a propus înființarea echipelor mobile, în care funcționarii acestei instituții să meargă la domiciliul beneficiarului. Această măsură funcționează, însă numărul mare al cazurilor înregistrate presupune înființarea unui număr mai mare de asemenea echipe mobile. De sprijinul acestor echipe ar putea beneficia persoane din diverse comune și localități ale județului. 

Aceste politici în domeniul asistenței sociale ar trebui aplicate la nivelul județului Cluj, precizează Daniel Tămaș. Iar adoptarea acestor măsuri trebuie să constituie o prioritate, pentru a face față numărului mare de persoane în diverse situații defavorizate, care suferă de diverse afecțiuni ori sunt încadrate în grad de handicap și sunt nevoite să se prezinte în Cluj-Napoca, chiar dacă locuiesc la zeci de kilometri distanță.


Preocupările Consiliului Județean Cluj sunt însă, cu totul altele.


Daniel Tămaș a parcurs în ultimele luni 4 comisii de disciplină, pentru faptul că a mai participat la emisiunea ”În Vizor”, moderată de jurnalistul Victor Lungu. În urma acestei apariții televizate, Daniel Tămaș a fost supus presiunilor venite din partea Consiliului Județean Cluj, mai ales a președintelui CJ, Alin Tișe. Cauza verificărilor ulterioare la care a fost supus directorul DGASPC constă în faptul că a adus în spațiul public problemele cu care se confruntă instituția pe care o reprezintă, probleme care merită o rezolvare, dar întrucât nu există nici voință politică, nici administrativă, CJ Cluj preferă să aplice mai degrabă sancțiuni, decât să rezolve problemele semnalate.

Aceste considerente ne permit să amintim de ipocrizia în stare pură pe care o manifestă forul județean clujean când vine vorba despre problemele din județ, care sunt tărăgănate fără a se lua o măsură măcar pentru remedierea acestora.

Însă, despre măsuri acum nici nu poate fi vorba. 

Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, se află în concediu.

Problemele județului mai pot aștepta.

 

Adauga comentariu