Detinutii politici clujeni s-au intalnit, de dimineata, cu prefectul Clujului, la ora 10 fix. Fostii detinuti politici au veni sa-i arate lui Gheorghe Vuscan monumentele pe care le-au ridicat din propriile buzunare, in ultimii 25 de ani si sa-l anunte ca mai pregatesc un Parc al Rezistentei Anticomuniste in Feleac si o capela pe Dealul Caramideriei, de la Gherla. Parcul va avea 3.000 de arbori, plantati in forma de cruce, tot atatia cati au fost luptatorii anticomunisti din Cluj.
O mana de oameni trecuti de 70 de ani, care fac parte din Asociatia Fostilor Detinuti Politici de la Cluj, s-au prezentat, de dimineata, la intalnirea propusa de prefectul judetului Cluj, Gheorghe Vuscan, miscat de “intamplarea cu eroul Maghiar”. Oamenii s-au pregatit cum au stiut: cu poze, documente si amintiri dureroase. Nu au pretentii materiale, insa recunosc ca ar fi o idee buna sa fie despagubiti mai repede.
“Nu stim despre ce o sa discutam, insa sunt multe de spus. Am primit, pe adresa Asociatiei, o invitatie. Este prima de acest fel. Daca tot am venit, o sa-i propunem prefectului sa se schimbe legile, pentru ca tot chinul nostru a crescut dupa Revolutie! Legile stau in Parlament si ar trebui sa beneficiem si noi de ceva cat mai suntem in viata”, a aratat vicepresedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici de la Cluj, Costica Marcu.
Luptatorii anticomunisti doresc sa se schimbe Legea 118 din 1990, Legea 224 si Legea 244 din 2011, “in semn de recunoastere si solidaritate cu chinurile suferite”. Niciunul din cei 3.000 de detinuti politici ramasi in viata nu a fost platit pentru munca depusa in inchisori sau in lagare, in perioada comunista, iar multora din ei, perioada petrecuta la Canal nu le este recunoscuta nici macar ca vechime in pensie.
“Sunt multe dosare de facut, iar noi, cativa, suntem deja batrani. Oare nu se poate intervenica noi sa beneficiem de aceste drepturi fara atatea dosare? Sau asteapta sa murim toti?”, se intreaba Iulius Filip, inchis in Spitalul experimental al inchisorii de la Jilava, in anii ’80.
Acolo, detinutii politici erau considerati soareci de laborator, iar tratamentul zilnic consta in injectii neuroparalitice.
“Nu se pot cere banii Uniunii Europene, ca sa nu mai fie atata umblatura?”, se intreaba fostul detinut, muncitor la CFR Cluj, ajuns in temnita pentru ca a trimis, in 1982, o scrisoare Sindicatului Solidaritatea Poloneza.
Parc in Feleac si o Capela la Gherla
Au venit cu realizarile si fac lobby pentru proiectele in derulare. Toti cei 15 membri ai Asociatiei clujene au ajuns la Prefectura cu realizarile lor: monumentul rezistentei anticomuniste de langa Opera Maghiara din Cluj-Napoca, Memorialul Eroilor si Crucea din Cimitirul Ortodox, de langa Penitenciarul din Gherla, Muzeul Rezistentei Anticomuniste de la Cluj-Napoca si crucile de pe Dealul Caramidariei de la Gherla, facute in curtea unui membru al asociatiei. Proiectele lor nu se opresc aici. Asociatia doreste sa ridice un parc, in forma de cruce, pe Dealul Feleacului, in memoria celor 3.000 de luptatori pierduti in inchisori. Nu vor bani. Fac lobby.
“Am realizat din buzunarele noastre si din cotizatii toate monumentele dedicate colegilor nostri, celor care nu mai sunt printre noi. Astazi, domnule prefect, dorim sa ne ajutati. Dorim sa facem un Parc al Rezistentei Anticomuniste la Feleac. Am primit doua hectare de teren si dorim sa plantam acolo 3.000 de arbori, in forma de cruce, ca sa poata fi vazut din avion. Am dori ca sa-i spuneti domnului primar sa semneze actele mai repede, ca sa ne putem apuca de treaba”, a spus fostul presedinte al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Cluj, medicul Traian Neamtu, inchis la Periprava, in timpul regimului Comunist.
Membrii asociatiei ar mai dori sa fie sprijiniti in colectarea osemintelor detinutilor morti, inchisi la Gherla si aruncati intr-o groapa comuna.
“Daca vom mai descoperi morminte pe Dealul Caramidariei de la Gherla, am dori sa facem o capela, unde sa le depunem osemintele si o sala de lectura unde sa le fie cinstita memoria”, a continuat Neamtu.
Victor Maghear cere sprijin pentru “Drumul Robilor”
Victor Maghear, batranul “saltat” de SPP in timpul vizitei presedintelui Traian Basescu la Cluj, vrea doar sa-si vada visul implinit: ultimul volum din Drumul Robilor, roman autobiografic, publicat.
“Ieri studenta care ma ajuta mi-a terminat de dactilografiat cartea cu amintirile mele de la lGrind si de la Periprava. Credeti-ma ca am plans in hohote cand am vazut ce am scris si cand mi-am amintit prin ce am trecut. As vrea sa gasesc o cale ca sa-mi publice oricine al doilea voum al cartii si poate ma ajuta domnul prefect. Are cam 380 de pagini si nu as vrea un tiraj mare. Poate 1.000 de exemplare”, a spus Maghiar.
Fostul invatator respinge acuzatiile care i se aduc.
„Nu am fost legionar. Niciodata. Tot timpul am luptat pentru poporul roman si pentru viitorul patriei. E adevarat, am facut parte dintr-o organizatie paramilitara, insa nu am fost legionar. Planul nostru era sa ajungem la tineretul din Polonie, Ungaria si toate tarile din Est, pentru ca tineretul sa se coalizeze si sa rasturnam, cu totii comunismul, insa nu am fost legionar. Niciodata nu am facut politica si nici nu o sa fac”, a adaugat Maghear.
Invatatorul clujean Victor Maghear, in varsta de 85 de ani, a platit o poezie scrisa impotriva regimului comunist cu 3 ani lungi de “recreatie” la Periprava, presarati cu crime, batai si foamete. Suferinta se prelungeste si astazi pentru batranul invatator din Cluj-Napoca, la jumatate de secol dupa suferintele indurate la Canal. Prefectul clujean, Gheorghe Vuscan a promis ajutor in “chestiunile legislative”, insa posibilele finantari au ramas in eter.
“Va promit ca tot ce inseamna legislatie vom rezolva. Voi face chiar in aceasta saptamana un demers la primul-ministru pe aceasta problema”, a spus Vuscan la finalul intalnirii.