Despre Parcul Est, avifauna din Cluj-Napoca și importanța spațiilor verzi. De vorbă cu ecologul Cristi Domșa

De curând, tema Parcului Est a fost readusă în atenția publicului datorită unor inițiative anunțate la nivelul municipalității, cu privire la realizarea unui proiect care vizează construcția unui Aquapark în apropierea bazei sportive din Gheorgheni. În acest sens, am avut o discuție cu ecologul clujean Cristi Domșa din cadrul Societății Ornitologice Române, care ne-a împărtășit mai multe informații cu privire la importanța biodiversității din oraș, ne-a explicat motivul prezenței considerabile a ciorilor în parcurile Clujului, cât de bogată este avifauna din oraș, ce proiecte sunt derulate de SOR în municipiu, dar și modul în care sunt consultați specialiștii de către Primărie.  

Reporter: Cum poate fi explicată prezența ciorilor în parcurile din Cluj? Care sunt cauzele și eventualele soluții în acest sens?

Cristi Domșa:

“Referitor la ciorile care împânzesc parcurile clujene – aceasta reprezintă o temă de interes care revine periodic în discuțiile publice privitoare la avifauna specifică din municipiu, dar și la disconfortul generat de prezența considerabilă a acestor păsări. Destule discuții pe acest subiect au avut loc și în cadrul Primăriei Cluj-Napoca.

Încă din anii ′70 a fost observată o tendință de deplasare înspre orașe a ciorilor de semănătură, iar acest fenomen nu este caracteristic doar României. Practic, ciorile care zboară deasupra spațiilor verzi, a parcurilor din oraș, provin în bună măsură de pe alte meleaguri decât cele românești, acestea localizându-se în zona Parcului Babeș, a Grădinii Botanice ori a Cimitirului Central pentru a ierna. De asemenea, una dintre cele mai mari colonii de ciori poate fi identificată în Grădina Mikó, zonă unde sunt situate Facultățile de Biologie și Geografie ale UBB. 

Care este motivul localizării acestor păsări în parcurile din Cluj-Napoca? Există două motive care explică această prezență stingheritoare: protecția și comoditatea, precum și resursele de hrană. Iar sursele de hrană sunt legate de o altă temă vulnerabilă a orașului: Muntele de Gunoi de la Pata Rât. Dar și de precaritatea condițiilor de depozitare a deșeurilor de pe întreg cuprinsul orașului: spațiile insalubre de pe lângă ghenele și tomberoanele de gunoi, containerele de gunoi din cartierele municipiului sunt de obicei deschise, prea puțin amenajate și îngrijite. Toate aceste aspecte cumulate reprezintă o formidabilă resursă de hrană și de potențare a unui habitat care permite existența și înmulțirea păsărilor din genul Corvus, familia Corvidae. Mai ales în perioada iernii, prezența ciorilor poate fi de ordinul miilor.

Aceste două surse – comoditatea și hrana – permit ca numărul lor să fie în creștere. Dacă iernile sunt bogate în zăpadă, câmpurile fiind astfel acoperite, atunci ciorile se sălășluiesc în parcurile din oraș. Ciorile care rămân și pentru perioada verii își află aici locuri pentru cuibărit și acest aspect este datorat comodității. Ele fac parte, practic, din avifauna specifică a cetății. 

Conform legislației în vigoare, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Legea 49/200 și OUG 57/2007), ciorile nu pot fi vânate/împușcate și deranjate în nici un fel în perioada de cuibărit (perioadă care cuprinde lunile martie-iulie). Toaletarea agresivă a copacilor cu cuiburi este interzisă. 

Soluția cea mai sigură vizează închiderea gropii de gunoi de la Pata Rât și asigurarea unui cadru ecologic a întregului sistem de salubrizare al orașului. Prin urmare, problema prezenței considerabile a ciorilor în municipiul Cluj-Napoca ar putea fi rezolvată, în parte, printr-un management mai eficient al deșeurilor. Însă această măsură nu ar epuiza problema într-un mod definitiv. Nu poți lupta cu natura“. 

 

Zone luxuriante pentru diversitatea avifaunei din Cluj-Napoca

 

Reporter: Care sunt zonele care prezintă o varietate a speciilor de păsări și care oferă diversitate avifaunei din oraș?

Cristi Domșa:

“În ceea ce privește distribuția avifaunei din oraș – zonele în care numărul păsărilor poate fi mai redus ori din contra, zone care prezintă un areal mai bogat al speciilor de păsări – poate fi urmărit un anumit pattern în acest sens și anume: partea de S-E a orașului, tot ce a însemnat acum mai bine de 10 ani un teritoriu întins al unor lacuri cu o biodiversitate specifică, ei bine, această zonă mai păstrează și astăzi un potențial considerabil al cadrului originar. Aceasta mai păstrează o diversitate a speciilor care nu poate fi neglijată. Astfel, zona din Gheorgheni are calitate de habitat, aici sunt rămase zone umede, mlaştini, care îşi păstrează valoarea şi sunt în legătură cu zone din exterior. Merită să rămână nealterate. 

Acest spațiu, denumit în mod generic Parcul Est, reprezintă un hotspot pentru diversitate, un conglomerat de habitate care a rămas destul de apropiat de forma sa originară. Parcul Est ar reprezenta astfel, o zonă hub, care merită să fie refăcută și amenajată pentru locuitorii orașului. Iar interesul major care ține de acest spațiu se referă la păstrarea cadrului natural. 

Pe lângă Parcul Est putem aminti de Grădina Agrobotanică de pe teritoriul campusului USAMV, de Parcul Iuliu Hațieganu – zone care imită cadrul natural sau rămășițe ale parcurilor inițiale, aceste spații sunt destul de apropiate de forma originară a unui fost cadru natural“. 

 

Proiecte ale Societății Ornitologice Române în Cluj

Reporter: În ce proiecte este implicată SOR în Cluj-Napoca?

Cristi Domșa:

“Cele mai multe proiecte pe care le derulăm în Cluj-Napoca comportă un caracter educativ și sunt orientate spre educație și popularizare. Un asemenea exemplu poate fi “Noaptea Privighetorilor“, un eveniment organizat din 2010 de Societatea Ornitologică Română la Cluj, menit să arate legătura clară dintre oameni și păsări, cu ajutorul unei forme de artă care ne leagă: muzica. Evenimentul are două componente mari: tur ornitologic ghidat cu plimbare prin Grădina Botanică pentru ascultarea privighetorilor și un concert de muzică clasică live. Pentru prima oară, în 2017 evenimentul a avut loc și la Iași. Aceste momente reprezintă puncte cheie, încercări de a conștientiza publicul prin intermediul culturii despre importanța naturii și a biodiversității din propriul oraș.

De asemenea, sunt organizate periodic evenimente separate cu o componentă educațională. Iar acestea vizează cu precădere grădinițele, scolile și reprezintă campanii de popularizare în privința protecției păsărilor, a cunoașterii naturii. 

Societatea Ornitologică Română din Cluj-Napoca se implică alături de alți parteneri în proiecte care se referă la biodiversitate și, după exemplul Parcului Est, la păstrarea spațiilor verzi care reprezintă un vast areal pentru avifauna din oraș. De ce este important acest aspect? Aici este prezent un paradox: din cele peste 300 de specii de păsări din România, o treime din acest număr se regăsește în Cluj: fie că vorbim de păsări cuibăritoare, fie aflate în pasaj ori pentru iernare. 

În România nu există cultura grijii pentru natură. Iar în mod specific, în Cluj-Napoca, ne confruntăm cu toaletarea agresivă a parcurilor. Acest gen de practici neprietenoase, de “curățare“ a spațiilor verzi, din diverse rațiuni vizual-peisagistice, compromit biodiversitatea orașului. Parcul Central a suportat asemenea intervenții. Acum, acestea pot fi urmărite în zona Parcului Detunata“.

 

Relația cu Primăria

Reporter: Care sunt raporturile cu municipalitatea, în ce fel sunteți sprijiniți sau consultați?

Cristi Domșa:

Specialiștii sunt consultați de Primărie doar când apar probleme. Numai după ce sunt întreprinse anumite acțiuni care aduc atingere ecologiei și diversității bilologice - precum toaletarea agresivă a parcurilor, după ce sunt începute construcții care afectează grav spațiile verzi, iar noi semnalăm aceste aspecte neconforme – specialiștii din diverse domenii sunt chemați pentru remedierea problemelor care se ivesc. Nu există solicitări prealabile, din partea Primăriei, în acest sens. Iar cazul Parcului Est reprezintă un exemplu potrivit. Diverse măsuri sunt anunțate de municipalitate, iar după ce se formează o anumită presiune – în urma unor inițiative și grupuri de lucru care semnalează existența unor probleme – abia atunci, suntem consultați“.

 

 

Adauga comentariu