In vizor

De la atâtea Ordonanţe militare, s-au dedulcit la control şi la cenzură asistaţii aceştia într-ale democraţiei ce se declară liberali!

Dacă îi mai lăsăm mult să ne ţină în case, idioţii aceştia utili ai totalitarismului au să ne croiască o “A Brave New World”, combinată cu „1984#, de nu o să o putem duce.

“Ministerul Culturii a pus în dezbatere publică pe 29 aprilie un proiect de lege care include și platformele de partajare video online în rândul serviciilor ce ar urma să fie controlate de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). Practic, proiectul ar fi dus la prima reglementare a internetului în România, dând CNA posibilitatea să șteargă conținut online.” (conform Profit.ro)

Proiectul vine ca propunere din partea unui “dandiaconescuîndirect”-ist, un fost şef OTV din Suceava, ajuns ministru liberal în guvernul Klaustrare (ca atâţia alţi dubioşi ai României – deh, la vremuri noi, tot noi, cu nişte), pe numele lui Bogdan Gheorghiu. N-a găsit-o pe Elodia dar a găsit el o metodă de “armonizare” a legislaţiei noastre cu, chipurile, cea europeană.

Cu ce drept, după care prevederi Constituţionale, s-ar fi transformat CNA în CENZORUL Comitetului Central al Partidului Naţiona Liberal?

Cică: ”necesitatea implementării Directivei 1808/2018 privind serviciile mass-media audiovizuale”…

Proiectul Ministerului Culturii includea explicit platformele video în definiția serviciilor audiovizuale:

– serviciu de platformă de partajare a materialelor video – serviciul al cărui scop principal sau al unei secţiuni disociabile a acestuia ori o funcţionalitate esenţială a acestuia constă în furnizarea către publicul larg de programe sau de materiale video generate de utilizatori, sau a ambelor categorii, în scop informativ, de divertisment sau educativ, pentru care furnizorul platformei de partajare a materialelor video nu are responsabilitate editorială, prin reţele de comunicaţii electronice, a căror organizare este stabilită de către furnizorul platformei de partajare a materialelor video, inclusiv prin mijloace automate sau algoritmi, în special prin afişare, marcare şi secvenţionare;”

Proiectul ar fi introdus obligația ca platformele video online să primească licență de funcționare de la CNA:

– să elibereze licenţe audiovizuale, autorizații privind notificarea serviciilor media audiovizuale la cerere și a platformelor de partajare a materialelor video, avize de retransmisie și autorizaţii de retransmisie”

Proiectul prevedea pentru platformele video online obligații similare cu cele aplicabile televiziunilor în privința reclamelor ori a conținutului nepotrivit pentru minori. În cazul nerespectării obligațiilor, CNA ar fi avut dreptul să ceară interzicerea accesului la respectiva platformă online:

(1) În cazul în care conținutul unei platforme de partajare a materialelor video încălcă dispozițiile art. 425 și 426 și nu sunt disponibile alte mijloace eficace pentru a pune capăt sau a interzice încălcarea și pentru a evita riscul unor prejudicii grave aduse intereselor colective ale publicului, Consiliul poate solicita:

a) furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video să îndepărteze conținutul ilegal sau restricționarea accesului la aceasta sau afișarea explicită a unui avertisment către utilizatori în momentul accesării acestui conținut;

b) furnizorilor de servicii de găzduire să înlăture, să dezactiveze sau să restricționeze accesul la o platformă de partajare a materialelor video;

c) operatorilor de registre să elimine numele de domeniu al platformei de partajare a materialelor video.

Practic, aceasta a fost prima tentativă de reglementare a conținutului online din România. Reglementarea conținutului online o chestiune extrem de delicată la nivel global.

La o zi după postarea proiectului în dezbatere publică, Ministerul Culturii a anunțat printr-un comunicat retragerea documentului, susținând că ”proiectul nu a parcurs proceduri de avizare la nivel guvernamental și nu a fost supus dezbaterii la nivelul Guvernului”.

Mănâncă RAHAT. Directiva la care făceau referire în tentativa de a institui CENZURA (pe care o puteţi citi AICI), prevede ÎN MOD EXPLICIT faptul că:

“Țările UE trebuie să asigure libertatea de recepționare și nu pot restricționa transmisiile de mass-media audiovizuale din alte țări ale UE. În anumite împrejurări și urmând anumite proceduri, țările pot aplica norme mai stricte decât cele prevăzute de această directivă. Autoritățile naționale trebuie să încurajeze coreglementarea și autoreglementarea prin coduri de conduită naționale.”

Dacă nu pot cenzura (restricţiona, impune avioane) serviciilor din alte ţări UE, nu pot face aceleaşi lucruri nici în România. Iar CODURILE DE CONDUITĂ sunt explicitate în Constituţia României secţiunea privind LIBERTATEA DE EXPRIMARE.

În plus, NICĂIERI, în cuprinsul Directivei nu se specifică OBLIGAŢIA DE A OBŢINE LICENŢĂ, precum televiziunile ,pentru platformele de partajare video online.

Vă e dor de dictatură, băieţi?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *