De ce pentru prima dată, Someșul a devenit în Cluj-Napoca un paradis al cormoranilor și lebedelor

Anul trecut, lebedele au iernat, în premieră, pe Someș, iar anul acesta este rândul cormoranilor să își facă o casă de iarnă pe râul care străbate Cluj-Napoca. Pescarii sunt singurii care au declarat război deschis cormoranilor. Ornitologii spun că în mod cert, aceste păsări nu vor mânca toți peștii din apă. Ceilalți clujeni se bucură zilnic de spectacolul oferit pe Someș de sutele de rațe, pescăruși, lebede și cormorani.

Someșul e mai plin de viață ca niciodată. E colorat și gălăgios datorită sutelor de exemplare de păsări care au ales să ierneze în Cluj-Napoca. În niciun an nu au fost atât de multe păsări pe Someș și nici specii atât de variate. Rațele și pescărușii sunt banali deja dacă îi comparăm cu noii locatari de iarnă ai orașului, cormoranii și lebedele. Cele mai multe sunt în zona Sălii Sporturilor, dar rațele coboară pe Someș până aproape de Podul Elisabeta în „flancuri” de câte 10-15, iar cormoranii survolează zona în zbor sau fac scufundări pe tot traseul de la Sala Sporturilor până către centru.


Pentru cei mai mulți dintre clujeni, prezența păsărilor este un motiv de relaxare și bucurie. Adulți și copii se opresc lângă balustradele de pe margine și hrănesc păsările. Cele mai obișnuite cu prezența omului sunt rațele și pescărușii. Doar sunt de-ai casei deja. Lebedele și cormoranii sunt mai precauți.
Există însă și clujeni care nu își doresc sub nicio formă păsările pe Someș în oraș. Mai ales pe cormorani nu îi doresc. Pescarii se declară total împotriva cormoranilor și îi consideră dușmanii numărul 1. „Protejați de lege...criminalii apelor!” - este textul care însoțește câteva fotografii cu cormorani postate de un pescar din Cluj-Napoca. El se referă la faptul că cormoranii sunt păsări protejate prin lege și în opinia pescarilor, aceste păsări ar mânca o cantitate mare de pește.

Ornitologii clujeni sunt de părere că în niciun caz cormoranii nu sunt cauza depopulării râului de pește. „Orice om cult, oricine are puțină inteligență și cultură consideră că este frumos să vadă păsări în mijlocul orașului. Despre faptul că pescarii sunt deranjați de cormorani nu știu ce aș putea să spun, dar probabil că problema cu populația de pești nu este cauzată de cormorani. Faptul că nu sunt suficiente locuri de pescuit și nici suficient pește cu siguranță nu este cauzat de cormoranii care vin pentru o lună sau două să ierneze în apele noastre. Este cert faptul că aceste păsări nu depopulează tot Someșul de pește.
Din păcate există un conflict serios între cormorani și pescari și ajungem mereu înapoi la aceeași discuție care este și în legătură cu ciorile. Dacă ne deranjează păsările și natura, putem să tăiem toți copacii, să betonăm toate zonele verzi, să acoperim Someșul cu beton și atunci nu or să mai fie nici pești, nici păsări și nimeni nu va mai fi deranjat de animale”, explică Benkő Zoltán, ornitolog în cadrul Societății Ornitologice Române.


De ce au apărut păsările în număr atât de mare în Cluj-Napoca? „Speciile care apar acum pe Someș, mai ales în zona Sălii Sporturilor, sunt specii care se hrănesc pe luciul apei. În perioada rece, lacurile din Transilvania îngheață și păsările nu mai găsesc locuri pentru hrănit. Astfel se refugiază pe apele curgătoare și așa au apărut și pe Someș în oraș, unde temperatura este mai ridicată decât în afara localităților”, adaugă Benkő Zoltán.


Acesta este primul an când în Cluj-Napoca sunt atât de multe păsări pe Someș și mai ales cormorani. „În anii trecuți, mai apăreau două-trei exemplare de cormorani pentru o perioadă scurtă, dar anul acesta a fost excepțional și din punct de vedere al numărului de specii, dar și din punct de vedere al numărului total de păsări. În anii trecuți erau mai mult rațe mari, o parte chiar cuibăreau în oraș și un număr cât de cât mare de pescăruși râzători. Aceștia din urmă apăreau în fiecare an în număr de 50-100 de exemplare. Rațele și pescărușii erau predominante. Cormorani și lebede nu aveam pe Someș. Lebedele au apărut anul trecut”, conchide ornitologul clujean.

Adauga comentariu