De ce hoitarul Cozmin Gușă n-ar mai trebui să fie ales în fruntea Federației Române de Judo

Peste nouă zile, la Poiana Brașov, vor avea loc alegeri pentru desemnarea viitorului președinte al Federației Române de Judo. Forul național este condus în acest moment de hoitarul Cozmin Gușă, un papagal sfertodoct originar din Câmpia Turzii dotat cu un incredibil talent de a-i aburi pe oamenii aflați la putere, ca dovadă că a fost slugă trădătoare în casa lui Năstase, Băsescu, Iliescu, Ponta. Un nene care, aidoma prostituatelor de pe Calea Turzii ce își schimbă outfit-ul în funcție de vreme, tot astfel îsi schimbă și el denominarea profesională. Astăzi e consultant politic, mâine e analist politic, poimâine e politician, răspoimâine e jurnalist, săptămâna viitoare e patron de presă, luna viitoare e realizator de emisiuni de radio, dintr-o dată judokan, posesor al centurii negre la muie. Fiindcă peste tot unde Cozmin Gușă a fost sau a lucrat a dat muie. Le-a dat muie celor care l-au primit în casa lor, a dat muie jurnalismului, a dat muie politicienilor, colaboratorilor, prietenilor și acum, de câțiva ani reușește, să dea muie judo-ului românesc.  

Nu degeaba l-am făcut hoitar pe domnul Cozmin Gușă. Toată viața a halit de pe hoiturile ce i s-au ivit în cale. A mâncat ani de zile din stârvul Realității TV, încasând pe neve pliculețe pentru „susținerea postului” și de la unii prieteni comuni pe care mi-ar face plăcere să îi citez în instanță dacă Cozmin Gușă are chef de un proces.  

Și tot recent a hoitărit și stârvul Federației Române de Judo ucisă înainte ca potențial de alt țăran nesimțit, pe numele său Florin Lascău. De când e președinte la FR Judo, Cozmin Gușă și-a fabricat un ONG, o fundație pe care ia tot felul de sponsorizări în numele FRJ, bani pe care îi cheltuie fără să spună nimănui nimic. Dar nu de asta vă scriu eu astăzi fiindcă mulți dintre voi știți cine e papagalul afectat de Cozmin Gușă care tot la două fraze folosește cuvântul "unghiular", că așa a auzit el că dă bine ca să fii cotat drept intelectual.  

Vă scriu pentru că, în ultimele două săptămâni, am fost contactat de mai multe nume mari din judoul românesc și chemat să mă implic într-un soi de război jurnalistic împotriva căcănarului de Gușă, ca să nu mai iasă președinte al FRJ pentru un nou mandat. Tuturor le-am spus că nu mă interesează de această dată să mai contribui în vreun fel la influențarea unor evenimente, asta pentru că și acum consider că povara deciziei alegerii sau respingerii lui Cozmin Gușă ca președinte trebuie să fie a șefilor de cluburi, nu a lui Marius Vizer, președintele Federației Internaționale de Judo care, de altfel, răspunzând unei solicitări trimise de Ziar de Cluj pe care îl conduc, a declarat că nu vrea să facă niciun comentariu pentru a nu influența în vreun fel rezultatul. Și atunci de ce aș face-o eu, un ziarist pârlit de provincie? 

Pentru că îmi place să scriu mereu cu gândul că va rămâne peste timpuri dovada poziției mele în privința unor întâmplări sau fapte, voi scrie și aici ce cred EU despre alegerile din 24 februarie. E opinia MEA, pe persoană fizică, iar eu cred că Cozmin Gușă nu numai că nu ar trebui ales, ci chiar ar trebui să renunțe la candidatură. Papagalul ăla de Gușă vorbește mereu despre onoare și loialitate, el fiind personajul care a mușcat mâna lui Marius Vizer în timp ce stătea la masă cu el. Lucru de care l-am avertizat pe Vizer acum mai bine de un deceniu când Gușă încerca să îl aburească, cu farmecul său de escroc, să candideze la președinția României. Atunci i-am spus lui Mister că Gușă e o otreapă, un jeg moral, un trădător și că nu va trece mult timp și se va folosi de numele său, ca un arivist din Câmpia Turzii ce e, pentru a mai urca două trepte pe scara socială, după care își va bate joc de toate cuvintele de onoare date.  

Sunt puțini oameni în lumea asta care îl cunosc pe Marius Vizer așa cum îl știu eu. Un om de o inteligență absolut șocantă, cu niște principii de viață care l-au făcut un model pentru mine și pentru mulți alții. Un tip elegant, cu un simț pozitiv al construcției, mereu deschis la nou, mereu curajos, mereu dispus să riște pentru un lucru drept.  

Voi ați auzit doar de Țiriac, Năstase, Halep, Hagi, Nadia. Da, au auzit și încă 7 miliarde de oameni de pe glob. Dar Marius Vizer este mai puternic ca influență și mai respectat în lumea sportului, politicii, businessului mondial decât toți șapte la un loc și încă 50 de glorii internaționale pe deasupra. Acest om a revoluționat efectiv judoul, transformându-l dintr-un sport prăfuit ca imagine, în care cele mai mari premii erau o diplomă de carton și o cupă de alamă, într-un sport tot mai vizibil, construit exact pe principiile valoroase care îi sunt sediment, în profund respect față de tradiție și mereu agățat în priză fermă de chimonoul viitorului.  

În 14 ani de președinție, Vizer a mai reușit un lucru important. A reușit să nu prostitueze acest sport, să nu-l transforme într-un produs comercial, să nu-l pângărească. În iunie, la Budapesta, cel mai puternic român din sportul mondial, Marius Vizer, va fi ales din nou președinte al Federației Internaționale de Judo, fiindcă este singurul candidat, nu pentru că ar fi ceva Ceaușescu, ci pentru că nu există șef de Federație Națională din cele două sute și ceva de țări membre al FIJ care să nu recunoască cât de mult a influențat Vizer în bine evoluția acestui sport.  

În timp, Marius Vizer a devenit cu adevărat o legendă, dând exemple de caracter și de curaj care depășesc anvergura unui lider oarecare. Nici Obama, Merkel sau Gorbaciov nu au reușit să îi convingă pe arabi să accepte intonarea în ditamai capitala Emiratelor Arabe a imnului israelian unui campion evreu. A reușit Vizer.  

Când nimeni nu avea coaie să-și asume pe plan politic existența Kosovo, Marius Vizer a stat alături de campioana Kelmendi, dar și de statul Kosovo, fiind prima Federație care a acordat drepturi depline de membership acestui stat. Cea mai frumoasă poveste oficială despre Vizer (fiindcă eu știu și alte chestii extraordinare făcute de Vizer care nu au apărut niciodată) este felul în care Vizer a intervenit în viața campionului iranian Mollaei căruia liderii Federației Iraniene îi cereau mereu să piardă ca să nu ajungă în finală cu un mare campion evreu. Se întâmpla în 2019. Mollaei își vedea cariera distrusă din cauza unei reguli cretine la care trebuiau să se supună sportivii iranieni, aceea de a nu înfrunta sportivi din Israel. Totul a degenerat la un concurs când oficialii iranieni i-au amenințat inclusiv familia lui Mollaei în cazul în care acesta nu ar fi fost de acord să se dea lovit înainte de confruntarea cu israelianul Muki. Este momentul în care Vizer efectiv l-a răpit  pe Mollaei, haha, cu acordul său, evident, fix de sub nasul iranienilor, băgându-l într-o limuzină și aducându-l în Germania ca să ceară azil politic, dovedind nu numai generozitate, cât și o mare responsabilitate pentru sportivul ca atare, nu pentru vremelnicii decidenți ai Federației.  

De aia vă zic, Marius Vizer este o legendă nu numai pentru mahării din sportul și businessul mondial, ci în primul rând pentru sportivi. Sportivii din întreaga lume îl idolatrizează. 

V-am făcut acest portret în tușă personală a lui Marius Vizer, nu pentru că ar avea el nevoie de niște limbi în fund, ci pentru că vreau să îl privim pe Vizer în comparație cu gândacul de bucătărie care este Cozmin Gușă.  

În urmă cu ceva timp, Marius Vizer și-a dat demisia din funcția de președinte de onoare al Federației Române de Judo, un semn diplomatic, elegant, în stilul caracteristic lui Vizer de a transmite opiniei publice că românul Vizer își retrage sprijinul și dezavuează comportamentul și acțiunile lui Cozmin Gușă. Țăranul din Câmpia Turzii, Gușă, nu a înțeles nimic din toate astea. Nu a înțeles că tocmai pierduse sprijinul președintelui Federației Internaționale de Judo, dar si sprijinul unui compatriot care conduce acest for.  

De aia e important ca președinții de cluburi să se gândească mai bine ce vor face în 24 februarie 2021. Îl vor pe Gușă președinte, și o Federație izolată de IJF? Izolată de toate premisele dezvoltării pe mai departe a acestui sport? Sau vor o conducere care să lucreze în tandem cu cel mai puternic român din sportul mondial? 

Nu de alta, dar și bilanțul de până acum al lui Gușă este execrabil. Judoul românesc a devenit un fel de FC Voluntari, iar scandalurile, inclusiv cele financiare sau despre practicile abuzive, ca să nu zic penale ale marelui antrenor Berceanu, s-au ținut lanț.  

Cel mai trist e că, după ce a fost părăsit de Marius Vizer, judoul românesc a fost părăsit și de marii sportivi, de marile simboluri. Gușă a făcut din judoul românesc o ciorbă rădăuțeană din care  șleorfăie el și pretenarii lui pe la cabane. De aia spun, deși nu o să se întâmple, că Gușă ar trebui să își dea demisia și să nu mai candideze pentru un nou mandat.  

Dacă măcar o secundă pretinde că a înțeles principiile judoului, sau măcar principiile de viață ale „fostului” său prieten Marius Vizer, ar trebui să înțeleagă că a reușit o singură performanță. Una tristă. Aceea că numele său Gușă, deși nume propriu, a devenit antonimul onoarei, substantiv comun e adevărat, dar incredibil de valoros.  

 

Adauga comentariu