Judecătorul de la Tribunalul Cluj, Cristi Vasilică Danileț a depus o plângere penală împotriva jurnalistului Dan Andronic, pentru calomnie. Magistratul a invocat o lege exclusă din Noul Cod Penal: calomnia, motiv pentru care procurorul de caz a dispus clasarea dosarului.
Poveste începe anul trecut când în publicația Evenimentul Zilei a apărut un articol ce arăta că Danileț s-a folosit de poziția de la SIPA pentru a copia dosare din arhiva securizată. Materialul s-a bucurat de o popularitate ridicată, iar Danileț a anunțat atunci că îi va cere socoteală jurnalistului Dan Andronic, cel care de altfel a semnalat articolul respectiv.
„La data de 14 august 2017, numitul Danileț Vasilică-Cristi a formulat o plângere penală împotriva numitului Andronic Dan pentru săvârșirea împotriva sa două infracțiuni de calomnie. Plângerea a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca (…). În fapt, acesta reclama faptul că Dan Andronic, în calitate de jurnalist, a publicat în cotidianul Evenimentul Zilei un articol cu titlul ”Arhiva S.I.P.A avea peste 3.000 de dosare despre judecători și procurori – Un raport exploziv dezvăluie cum au dispărut și s-au copiat documente compromițătoare”. În conținutul articolului respectiv se arată că Danileț, pe perioada în care a lucrat la Ministerul Justiției, respectiv în cursul anului 2007, a copiat, modificat sau distrus documente aflate în arhiva S.I.P.A, menționându-se că cele 12-14 dosare care au dispărut fizic din arhivă vizau magistrați de la Curtea de Apel și Tribunalul Municipiului București, care ulterior au avut parte de ascensiuni fulminante din punct de vedere profesional” se arată la dosarul de contestație a deciziei de clasare.
Mai mult, Danileț îi propunea procurorului de caz să îi audieze pe Monica Macovei, Doru Dobocan (actualmente procuror la DIICOT Cluj) și Paul Dumitriu.
„Solicit audierea ca martori a numiților Paul Dumitriu (procuror DNA), Doru Dobocan (procuror DIICOT), Monica Macovei (europarlamentar) cu privire la rolul avut de subsemnatul în comisiile ministeriale care au vizat Arhiva SIPA și modul în care am manipulat documentele și folosit informațiile la care am avut astfel acces”, a propus Danileț.
Dan Andronic susținea în EVZ.ro că : „ (…) a apărut a doua comisie, în ianuarie 2007, constituită tot prin ordinul ministrului Justiției Monica Macovei, care era formată DOAR DIN DOI OAMENI! Oamenii ei de încredere, cunoscutul judecător Cristi Danileț și procurorul Paul Dumitriu, la acea dată șeful Corpului de Control al Ministerului Justiției. Amândoi au avansat pe scară ierarhică până la cel mai înalt nivel, primul fiind membru al CSM, iar cel de-al doilea, procuror șef adjunct al Secției a II a DNA.
Pentru a fi exact vreau să precizez că din mărturiile și documentele pe care le-am primit nu pot spune decât că doar unul dintre ei a fost cu certitudine implicat în copierea și distrugerea ARHIVEI SIPA. Mă refer la rolul jucat de judecătorul Cristi Danileț, ceea ce nu înseamnă că o anchetă penală nu ar scoate în evidență și alte persoane implicate.
Cert este însă că ambele persoane cooptate în cea de-a doua comisie nu au respectat mandatul dat de Monica Macovei, neîntocmind nici un raport cu propuneri privind destinația ARHIVEI OPERATIVE A SIPA.
Mai mult, Danileț și Dumitriu au intrat în ARHIVA SIPA fără a întocmi nici un proces verbal privind activitatea comisiei. Adică s-au ferit să lase vreo urmă a prezenței lor acolo, deși regulile de acces într-o arhivă care conține documente strict secrete sunt stricte.
În plângerea penală formulată, Cristi Danileț susținea că i s-a afectat grav imaginea publică și că cele enunțate de Andronic sunt calomnii. Pentru că la ora actuală calomnia nu mai este o faptă penală, judecătorul de la Cluj a cerut încadrarea plângerii în baza unui articol din vechiul Cod Penal (art. 206), intrat în vigoare în 1969(!), dar abrogat ulterior. După implementarea Noului Cod Penal, calomnia nu a mai fost considerată ca fiind faptă penală. Cu toate acestea, Curtea Constituțională a României a decis că în 2013, calomnia a fost abrogată în mod neconstituțional însă Parlamentul României nu a pus în aplicare decizia CCR.
Lecții de Drept civil și penal
După decizia procurorului de caz, decizia procurorului ierarhic superior (ambele constatau că se impunea clasarea plângerii pentru că legea invocată nu are consecințe în vigoare) a venit rândul instanțelor să analizeze sesizarea lui Danileț.
„În condițiile în care infracțiunea la care reclamantul face referire nu este prevăzută de Codul Penal în vigoare referitoare la aceste delicte de presă, constatăm că ne aflăm în prezența unui vid legislativ, nici calomnia și nici insulta nefiind prevăzute de vreo altă lege specială în vigoare la acest moment, conotația penală a acestor fapt fiind dată doar de un articol de lege neincriminat în legislația din România, respectiv de aceea că, la un moment dat au fost infracțiuni prevăzute de legea penală, nemaifiind cazul în prezent”, arată organele de cercetare penală.
Până să ajungă la instanță, decizia de clasare a fost parafată de procurorii Diana Maria Horge și Gheorghe Dragoș Cristian.
Danileț a contestat soluțiile date de cei doi procurori, la Judecătoria Cluj-Napoca. Dosarul a fost repartizat judecătorului Lucian Buta, care a cerut să se abțină de la soluționarea acestuia, pe motiv că este prieten cu Danileț.
„Mă abțin de la judecarea acestui dosar, întrucât, pe de o parte, mă aflu într-o relație de amiciție cu Vasilică Cristi Danileț, iar, pe de altă parte, nu împărtășesc (și am exprimat-o public) viziunea și unele acțiuni ale acestuia cu privire la sistemul de justiție. În acest context, orice soluție aș pronunța, atât asupra excepției de neconstituționalitate invocate cât și asupra plângerii propriu-zise, ar provoca suspiciuni asupra imparțialității mele” explica Buta.
Însă, judecătoarea Badea Cristina Maria i-a respins cererea de abținere a lui Buta. Într-un final, Buta a dat soluția în acțiunea lui Danileț: „In baza art. 29 al 3 din Legea nr. 47/1992 respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate invocată de către petentul VASILICĂ-CRISTI DANILEŢ cu privire la disp. art. 250 din Legea nr. 187/24.10.2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal”.
Dar, Cristi Danileț a contestat decizia dată de Buta, la Tribunalul Cluj. De aici a început o întreagă încurcătură. Pe rând, toate completele de judecată de la Tribunal s-au abținut pentru a soluționa acțiunea, dat fiind că sunt colegi de instanță cu Danileț. Dosarul a mers mai de parte la Curtea de Apel Cluj, cea care a stabilit ca un alt tribunal să judece recursul la decizia lui Buta: Tribunalul Maramureș.
Cu toate că, în trecut, Curtea Constituțională a arătat că abrogarea incriminării calomniei s-a făcut în mod neconstituțional și că fapta ar trebui reincriminată, la ora actuală primează articolul 250 din Legea 187 din 2012: „La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 15/1968 privind Codul penal, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările si completările ulterioare”. Pe aceste considerente, Tribunalul Maramureș poate respinge recursul formulat de Danileț. Singura variantă rămasă pentru judecătorul Danileț este să înceapă o acțiune în Civil, împotriva lui Dan Andronic, unde poate obține plata unor sume de bani cu titlu de daună.