De abia în anul de grație 2017, Primăria a început demersurile pentru conservarea și întreținerea monumentelor istorice din Cluj-Napoca

Monumentele istorice, statuile, busturile și plăcile comemorative, aflate în inventarul domeniului public al municipiului Cluj-Napoca (inventar – document istoric, la rândul rău, actualizat doar din an în Paști), au fost lăsate în paragină de Primăria condusă de către Emil Boc, prea puțin preocupată de conservarea și punerea în valoare a simbolurilor Clujului.

Cel mai bun exemplu negativ în ceea ce privește conservarea și întreținerea monumentelor istorice din Cluj-Napoca este statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, din piața omonimă, din buricul târgului, statuie al cărei soclu se dezintegrează, întregul ansamblu arătând ca după bombardament.

În luna martie a acestui an, Primăria s-a decis ca, în sfârșit, să se ocupe și de monumentele Clujului! Pe site-ul municipalității a fost postat un anunț pentru o achiziție directă având ca obiect servicii de întreținere și conservare, la o valoare estimată de 132.386 lei, fără TVA. Criteriul de atribuire era prețul cel mai scăzut, însă se pare că nu a existat un ofertant, din moment ce același anunț a fost repostat pe site-ul municipalității și în luna aprilie și în luna mai și iunie. 

Primăria una spune și alta face

Dacă ne raportăm la faptele Primăriei, adică la lipsa de fapte în privința conservării și întreținerii monumentelor din Cluj-Napoca, putem ușor trage concluzia că Emil Boc nu a dat 2 bani, la propriu și la figurat, pe monumentele Clujului, în cele 3 mandate și jumătate ale sale, în care statuile orașului doar s-au degradat. 

Dacă ne luăm după vorbe însă, după ce spune municipalitatea, ajungem la o cu totul altă concluzie. Caietul de sarcini, întocmit de către Direcția Tehnică a Primăriei, conține afirmații care par a fi o însăilare ironică și cinică de considerații și noțiuni generale pe care nimeni nu le-a luat de fapt în seamă, cel puțin în ultimele două decenii:

„Monumentele istorice, statuile, busturile și plăcile comemorative străjuiesc iluzia trecutului glorios al înaintașilor noștri și reprezintă o mărturie istorică a neamului românesc. 

Deoarece amplasarea lor se face în spațiu public, fiind expuse în aer liber, este nevoie de curățare, întreținere și conservare, întrucât intemperiile și alți factori (naturali sau creați prin activitatea umană) le-au deteriorat, în timp.”

Deocamdată știm doar câte sunt

„Urmare a inventarierii monumentelor, statuilor, a busturilor și a plăcilor comemorative, având în vedere cele constatate, la început se impune cercetarea și stabilirea stării de degradare a acestor obiective, în funcție de care se vor efectua intervențiile necesare”, prevede caietul de sarcini al municipalității.

Așadar, până în anul de grație 2017 (la mulți ani după ce monumentele au început să se dărâme), Primăria a fost capabilă doar de inventariere, restaurarea monumentelor fiind acum la stadiul de început, în care „se impune” cercetarea și stabilirea gradului de degradare a acestor obiective în paragină, paragină vizibilă, de multă vreme, cu ochiul liber, gratuit, fără contracte pe bani publici.

Luând în considerare faptul că procedurile demarate de către Primărie s-au repetat lunar, din martie până în iunie (contractul fiind neatribuit), dacă ne gândim și la stadiul incipient în care ne aflăm, în care statuile sunt doar inventariate, putem trage concluzia că va mai trece multă vreme până când vom avea la Cluj monumente într-o stare decentă. Până atunci, ne rămân declarațiile pompoase ale celor care administrează orașul, logoreea politicianistă despre „trecutul glorios al înaintașilor noștri”. Contemporanii noștri, din păcate, vor lăsa în urma lor doar un trecut părăginos.  


Adauga comentariu