In vizor

Daniel David despre "independenţa copiilor": ”Părinții mileniari"” și cei din generația X mai tânără încurajează mai mult autonomia decât generațiile anterioare"

E aceeaşi poveste, cea a „copiilor din ziua de azi”. Care, fireşte, sunt diferţi de cei de ieri: cei de azi au acces la Internet (cu toate avantajele dar și cu riscurile corespunzătoare), că sunt mai ”independenți” (adică mai recalcitranți), că sunt mai puțin respectuoși șamd. Datele oficiale confirmă faptul că adolescenții părăsesc tot mai târziu cuibul părintesc pentru a-și croi singuri drumul în viață. Cât de mult încurajează părinții astăzi independența copilului? Care sunt valorile pe care părinții încearcă să i le imprime?

Răspunsurile diferă în România: în orașe sunt altele decât în zonele rurale și chiar și între mama și tați prioritățile sunt diferite. ”Fără a anula relația părinte-copil, copiii moderni devin tot mai mult parteneri și co-creatori ai propriei educații (sigur, fiecare cu rolul determinat de vârstă, competențe și resurse); este o schimbare de paradigmă pe care trebuie să o învățăm cu toții!”, explică psihologul Daniel David.
Prin raportare la SUA, românii raportează semnificativ mai rar independenţa ca valoare pe care doresc să o dezvolte copiilor lor, dar şi obedienţa. Raportat la alte nouă ţări/culturi luate împreună, românii raportează din nou semnificativ mai rar independenţa şi obedienţa. Se poate observa că, în comparaţie cu celelalte ţări/culturi analizate, România are un astfel de indice de autonomie destul de echilibrat, tinzând însă spre lipsa autonomiei maximale; într-adevăr, românii au unul dintre cele mai mici procente privind forma maximă a autonomiei”, scrie psihologul Daniel David în ”Psihologia poporului român”.

”În baza predicțiilor anterioare și a altor date coroborate cu acest fenomen, cred că „părinții mileniari” (și părinții din generația X mai tânără) încurajează mai mult autonomia/independența decât generațiile anterioare de părinți”, explică el într-o discuție cu HotNews.ro.

Legat de faptul că, deși încercăm o apropiere de valorile culturale occidentale (în care copiii tind să capete o viață independentă în preajma vârstei de 18 ani), adolescenții români părăsesc casa părintească la o vârstă tot mai ridicată, profesorul David spune că acest lucru devine un fenomen global.

”Este un fenomen global, nu doar în România are loc. Acest lucru e adesea coroborat cu condițiile socio-economice. Când aceste condiții economice sunt mai precare sau în timpul crizelor economice, tinerii tind să stea mai mult cu părinții. De asemenea, prin prelungirea educației, copiii își prelungesc „dependența” față de familie. În fine, în România nu există o „cultură a chiriei” pe scară largă, oamenii fiind adesea proprietarii locuințelor; în acest cadru nici tinerii nu se mută ușor de la părinți, până când nu reușesc să aibă o locuință a lor”, spune Daniel David.

Este vârsta la care copiii devin rebeli și refuză să își asculte părinții în scădere?

”Într-o anumită măsură asta vine la pachet în încurajarea autonomiei și independenței!”. crede psihologul român. Dar, avertizează el, ”nu i-aș spune lipsă de ascultare; poate și părinții trebuie să-și regândească practicile parentale în care cer ascultare! Fără a anula relația părinte-copil, copiii moderni devin tot mai mult parteneri și co-creatori ai propriei educații (sigur, fiecare cu rolul determinat de vârstă, competențe și resurse); este o schimbare de paradigmă pe care trebuie să o învățăm cu toții!”

Sunt copiii sensibili la modelele promovate pe social media (Instagram) internet și TV? Cum le modifica comportamentul?

”Cu siguranță, modelul din familie devine provocat de modelele din social media, asta mai ales începând cu perioada preadolescenței”, mai spune Daniel David.

Mulți tineri sunt influențați de reclame și încearcă să își ajusteze comportamentul de consum (haine, telefoane, aplicații) . Cum poate părintele să le arate că societatea nu îi percepe în funcție de accesorii ci de calitatea lor umană?

”Cred că părinții ar trebui să-și ghideze copiii spre valori care să le definească calitatea umană, dar și să-i încurajeze să fie la modă, dacă acest lucru este posibil și dacă nu interferează cu calitatea umană/valorile lor fundamentale”, mai spune psihologul român.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *