Daniel David, despre eșecul referendumului: “Religiozitatea este foarte ridicată, dar pe un fond superstițios. Mulți creștini nu înțeleg sensul religios al căsătoriei”

Într-o analiză detaliată asupra cauzelor eșecului referendumului, profesorul de psihologie Daniel David, prorector în cadrul Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, a susținut că “românii au în această fază a dezvoltării societății alergie la concentrarea puterii sociale, dezvoltând ceea ce noi numim “reactanță psihologică” la autoritate. Spre exemplu, fac pe dos decât li se spune”.

Profesorul universitar a declarat că “în România, religiozitatea este foarte ridicată, dar aceasta apare pe un fond superstițios. Mulți creștini nu înțeleg sensul religios al căsătoriei”.

Referindu-se la prezența scăzută la acest plebiscit, Daniel David a surprins profilul tradițional românesc și a explicat de ce aprecierea psihoculturală a specificului tradițional nu a fost identică cu rezultatele propriu-zise înregistrate la referendum:

”În știință, de obicei, facem ipoteze plauzibile pornind de la cunoașterea existentă în domeniu, pe care apoi le testăm prin confruntare cu faptele. Spun “de obicei”, deoarece, atunci când cunoașterea este mai precară, nu facem ipoteze, ci avem doar obiective, totul fiind mai exploratoriu. Uneori însă, când cunoașterea într-un domeniu este foarte complexă, se pot face simultan ipoteze contradictorii, de aceea cercetarea devine – așa cum spunea un filosof al științei – una crucială, tranșând între ele.

În cazul de față, era greu de prezis un rezultat, deoarece se puteau face ipoteze contradictorii. Ele au fost tranșate nu printr-un studiu eșantionat, ci într-un studiu real de teren, prin referendum.
În general, România apare în analizele psihoculturale ca o țară cu un profil tradițional. Acel profil tradițional înseamnă, printre altele, și familia tradițională. Așadar, o ipoteză imediată ar fi fost că acest referendum va trece fără probleme, în sensul dorit de inițiatori. Eu am avut însă o altă opinie. Astfel, am punctat atât în monografia dedicată psihologiei românilor, cât și în interviurile publice de săptămânile trecute, că:

(1) România are un profil psihocultural tradițional, dar acesta nu este atât de pregnant, în unele segmente, SUA, văzută ca o țară modernă cu indivizi emancipați, fiind spre exemplu chiar mai tradițională decât România. În plus, rolul familiei tradiționale poate să fie mai central sau mai puțin central în structura tradiționalismului, în funcție de societate. Mai mult, societăți tradiționale pot da o definiție mai largă familiei tradiționale, pentru a include și familiile monoparentale, în funcție de contextul social (ex. după războaie).

(2) Profilul psihocultural tradițional este suținut de majoritatea populației (majoritatea seniorilor/jumătatea mai vârstnică a generației de mijloc/o mică parte dintre tineri), dar majoritatea nu este una confortabilă, ci una la limită. Așadar, mobilizarea pe scară largă a acestui segment la vot este fundamentală pentru validarea referendumului.

(3) În România, religiozitatea este foarte ridicată, dar aceasta apare pe un fond superstițios. Mulți creștini nu înțeleg sensul religios al căsătoriei – așa cum nu înțeleg incompatibilitatea între creștinism și „cititul în stele” prin astrologie/horoscop/vrăjitorie (fie aceasta și albă!) -, iar aici Biserica are un câmp extraordinar de acțiune educațională pentru cei care se doresc creștini.

(4) În România, aproximativ 20%-25% dintre familii sunt monoparentale, iar procentul în urban și rural nu este foarte diferit (cf. unor analize din 2012). Acești oameni au fost scăpați din definiție și din demers, poate chiar abandonați. Aștept cu interes analizele post referendum, pentru a vedea cum s-au comportant membrii familiilor monoparentale, dintre care unii contribuie și la profilul psihocultural al României tradiționale.

(5) Românii au în această fază a dezvoltării societății alergie la concentrarea puterii sociale, dezvoltând ceea ce noi numim „reactanță psihologică” la autoritate. Spre exemplu, fac pe dos decât li se spune și chiar decât ar fi făcut dacă nu li se spunea sau dacă li se spunea altfel. Reactanța trebuie tratată altfel, cu mijloace psihologice specifice, nu cu directive/înfricare/amenințări/demonizarea altuia. Chiar religios vorbind, Isus a schimbat lumea cu înțelepciune și iubire. 

Toate acestea (1-5) prevesteau ipoteza alternativă: că acest referendum nu va trece sau că va trece greu.

Ce consecințe pot fi înregistrate atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, în urma acestui referendum?

 ”Sigur, deocamdată, pe termen scurt, au pierdut inițiatorii. În acest context, ar fi pierdut ca mesaj social chiar dacă referendumul era validat la limită. Dar nu trebuie să fie o pierdere pe termen mediu/lung, ci o oportunitate pentru învățătură. Așadar, hai să învățăm și să facem lucrurile mai bine, câștigând toți. Eu am spus adesea că o majoritatea este stabilă și puternică, dacă și minoritatea este mulțumită. Iar aici nu mă refer doar la minoritățile sexuale. Spre exemplu, pentru mine este inacceptabil ca o mamă care a înfiat un copil să nu poată forma, în sensul legii, o familie cu acesta!”, a adăugat Daniel David.

     

          “Și Biserica, ca administrație, va învăța din asta”

 

Daniel David: ”Biserica are rolul și căile sale în societate. Poate că uneori nu știe când și cu cine să facă alianțe corecte și cum să-și atingă scopurile bune/legitime. Și Biserica, ca administrație, va învăța din asta (chiar dacă referendumul era validat la limită trebuia învățat), deoarece are înțelepciunea necesară și a arătat de-a lungul secolelor că știe să o folosească în momente mai critice. Coaliția pentru familie a făcut deja o analiză și a reliefat spre exemplu rolul nefast al politicului în întregul proces. Mai sunt însă și alți factori, care pot fi găsiți dacă înțelegem logica menționată mai sus, și anume că majoritatea este puternică și stabilă, când și minoritatea este mulțumită”.

În ceea ce privește implicarea partidului de guvernământ în organizarea acestui referendum sau, mai bine spus, în mobilizarea electoratului, David a remarcat ”neputința” de care a dat dovadă PSD în acest sens:

Daniel David: ”Eu cred că este neputința PSD de a-și mobiliza electoratul pe această temă. Interesant, electoratul PSD a dezvoltat reactanță psihologică chiar la tema promovată de propriul lidership, probabil și ca urmare a modului în care a fost pusă. Dar vom afla mai multe despre asta din analize sociologice post referendum”, a susținut Daniel David în cadrul unui interviu pe tema referendumului. (sursa: aici).

 

Daniel David este profesor de psihologie clinică şi psihoterapie (ştiinţe cognitive clinice) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, autor al monografiei Psihologia poporului românprofilul psihologic al românilor, apărută la Editura Polirom. 

 

 

sursa foto: danieldavidubb.wordpress.com

 

 

 

Adauga comentariu