Daniel David critică comasarea cercetării cu digitalizarea: Cercetarea-dezvoltarea-inovarea nu poate să fie „doar o anexă a digitalizării”

„La cercetare lucrurile pot fi salvate dacă se înțelege că prin cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) se susține în esență modernizarea țării și că aceasta nu poate să fie doar o anexă a digitalizării”, notează profesorul Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai”. Potrivit lui Daniel David, reforma modernizării în educație trebuie să înceapă cu învățământul superior, dar care include și cadrele didactice din preuniversitar în contextul în care corpul profesoral formează specialiștii. În același timp, după cum semnalează rectorul UBB, cercetarea poate fi susținută dacă se înțelege că acest domeniu este esențial pentru modernizare, astfel încât să nu devină „doar o anexă a digitalizării”.


Text semnat de Daniel DAVID, profesor de psihologie clinică și științe cognitive clinice, psiholog, rectorul Universității „Babeș-Bolyai”, publicat pe blogul său:

Scurtă notă despre educație-cercetare în negocierile pentru un nou guvern

UPDATE

Motorul modernizării României – educația (cu accent pe învățământul superior)-cercetarea (incluzând cercetarea-dezvoltarea-inovarea) -, pe care l-am descris anterior (vezi mai jos), a fost spart de negocierile și contextul politic în două „motorașe” mai firave. Nu-i bine, dar nu-i încă catastrofal! Pactul Ad-Astra, asumat de toate partidele din coaliția guvernamentală, poate avea încă rolul de coordonare a celor două „motorașe” și astfel să mergem totuși înainte coordonat, cu viteză, nu instabil și cu frâna trasă. 

De aceea este important ca la educație reforma modernizării să înceapă cu învățământul superior, care formează specialiștii (inclusiv profesorii din preuniversitar), altfel intervenția este una simptomatică, tratând efectul nu cauza! 

La cercetare lucrurile pot fi salvate dacă se înțelege că prin cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) se susține în esență modernizarea țării și că aceasta nu poate să fie doar o anexă a digitalizării. 

Soluția care rămâne acum este ca în jurul Pactului să se inițieze schimbări specifice în CDI, în relația dinamică cu învățământul superior (iar apoi cu toată educația), cu impact apoi asupra rolului CDI în digitalizare și asupra impactului transversal al CDI/digitalizării în toate celelalte sectoare.

Dacă începem reforme în preuniversitar fără a angaja întâi universitarul și/sau dacă ne apucă de digitalizare minimizând CDI și fără a gândi relația CDI/digitalizare cu educația ratăm din nou și arătăm că nu înțelegem nimic din rolul politicilor academice în dezvoltarea unei țări, dar acum cu implicații majore, deoarece se prăbușesc niște așteptări mari și promisiuni de onoare! 

Văd în presă discuția că partidele care vor forma coaliția de guvernare ar evita și/sau nu sunt interesate de ministerul educației/cercetării, căutând așa numite ministere de „forță”.

Nu mai reiau aici detaliat argumentele pentru care acest lucru ar fi o greșeală imensă, anulându-se astfel chiar motorul modernizării României. Spun doar în sinteză ce am mai spus în multe interviuri publice:

„…Educaţia (incluzând şi cercetarea) trebuie să fie reforma iniţială a României. Prin educaţie formăm specialiştii şi generăm cunoaştere competitivă. Dacă formăm prost specialiştii, nu este cine să facă treabă bună în economie, sănătate, transporturi sau orice alt domeniu „strategic” definim. Dacă nu generăm cunoaştere competitivă, nu avem inovaţii care să crească economia şi bunăstarea oamenilor, ţară rămânând o colonie tehnologică/ştiinţifică. Tot prin educaţie formăm profesorii care ne educă copiii. Dacă îi educăm prost, ne condamnăm generaţiile viitoare şi astfel viitorul!”.

Sper sincer că acest dezinteres este doar o speculație de presă. 

Ar fi extrem extrem de dezamăgitor ca acest lucru să fie adevărat, deoarece: (1) aceste partide au programe foarte bune pentru educație (preuniversitar-universitar); (2) au asumat împreună Pactul Ad Astra pentru cercetare și (3) se pot coordona perfect în această arhitectură complexă și modernă – educație-cercetare – cu proiectul președintelui „România Educată”. 

Un astfel de minister nu doar că nu ar trebui minimizat, dar ar trebui să primească o ordine de precădere extrem de importantă în viitorul guvern, deoarece numai așa vom moderniza și dezvolta țara. Acesta este ministerul de „forță” pentru țară și cetățeni, celelalte clasice numite de „forță fiind astfel mai mult pentru mediul politic.

Fără educație adecvată, celelalte ministere nu au șansă să fie eficiente. Multă susținere pentru unii dintre câștigători a venit pe această idee! Dar, așa cum știm, nu doar testul partidelor, ci și al oamenilor este atunci când ajung în pozițiile de putere. Știindu-i pe mulți implicați în discuții, eu încă am încredere că educația și cercetarea vor deveni centrale și căutate/dorite în acest guvern, restul fiind speculație. Dar să vedem!”, notează Daniel David în textul publicat pe blogul său. 

Daniel David - Rectorul Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca - este profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie (ştiinţe cognitive clinice) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, preşedinte al International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, al Colegiului Psihologilor din România, filiala Cluj (2004-2012) şi al Asociaţiei de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România (2000-2011). 

În anul 2017 a fost ales preşedintele Asociaţiei Psihologilor din România. Este autorul monografiei Psihologia poporului român – profilul psihologic al românilor, apărută la Editura Polirom. 

Articolul a fost preluat de pe blogul autorului.
 

Adauga comentariu