A fost balerina la Constanta, la Teatrul “Constantin Tanase” din Bucuresti si a luat parte la turnee care au strabatut lumea in lung si in lat. A cunoscut si gloria aparitiei pe sticla, la emisiuni de televiziune. Cu toate astea, Dana Lazar e fericita sa ii invete acum dansul pe studentii politehnisti. Este cea care a adus in clubul din campusul Observator pasiunea pentru vals, twist si rock’n’roll si, mai nou, pentru jazz cabaret.
Usile clubului s-au deschis larg luni seara, la ora anuntata pentru evenimentul „Dansez pentru mine” si, in jumatate de ora, spatiul s-a umplut de tineri dornici de dans. De departe nu o deosebesti de studenti pe Dana Lazar, sufletul evenimentului. Fragila, cu un chip frumos si gratia inconfundabila a unei balerine, coregrafa isi conduce cursantii cu tact si mana de fier. Le impune de pe scena postura corecta, umerii drepti, distanta corespunzatoare si privirea in ochii partenerului.
Coboara apoi intre ei si corecteaza tinuta fiecarei perechi, dupa care toata lumea urmeaza pasii de baza, dupa clasicul “un-doi-trei” din filmele cu printi si printese. Dupa cateva repetitii, muzica incepe sa curga din boxe si clubul din Obs se transforma intr-o sala de dans.
Dana Lazar s-a nascut in Targu Mures, iar la varsta de 10 ani a venit la Cluj, la Liceul de Coregrafie.
“Mi-am dat seama ca dansul este drumul meu cam pe la varsta de 8 ani. Pe vremea aceea era in toi Cantarea Romaniei, Plugusorul. Iarna si se mergea in masa la spectacole la Bucuresti. Era ca un fel de tabara care dura o luna. Am fost selectati cativa copii. Dupa ce m-au chemat de doua ori la rand, am zis “hopaaa, vreau sa fac asta””, a marturisit ea.
Din anii de scoala de la Cluj ii vin in minte episoade cu temeri si greutati.
“Era greu, primele amintiri erau legate de spaima ca sunt singurica. A fost o vreme nu care nu stiam ce sa fac si incotro sa o iau, dupa care nu am mai vrut sa ma dezlipesc de Cluj, de scoala, de colege. Eram ca surorile. Ne duceam in vacanta acasa si abia asteptam sa treaca mai repede, sa vina scoala si sa ne revedem. Imi amintesc si de munca, de foarte multa munca”, povesteste ea.
Dana Lazar si-a dorit de micuta sa fie balerina.
“Credeam ca ne vom angaja toate aici, la Cluj, la Opera Romana sau la Opera Maghiara , dupa terminarea liceului. In clasa a XII-a am auzit insa de Teatrul “Constantin Tanase” de la Bucuresti si a fost dorinta mea sa ajung acolo”, dezvaluie ea.
Soarta ne poarta pe cai nebanuite, iar in cazul Danei iubirea a fost factorul care i-a schimbat destinul.
“M-am casatorit imediat dupa terminarea scolii si nu am mai plecat din Cluj. Sotul imi era coleg de la Liceul de Arta, muzician. L-am cunoscut in clasa a IX-a. M-am angajat la Opera Maghiara, am avut doi copii…”, rezuma ea cativa ani din viata.
Familia parasteste apoi Clujul. Dana devine balerina a Teatrului din Constanta, timp de 7 luni. Sotul ei primeste apoi un post la Opera din Bucuresti si se muta cu totii acolo.
“M-am bucurat ca pot face ca visul meu sa ajunga realitate si m-am angajat la Teatrul “Constantin Tanase”. Am dansat acolo timp de noua ani, e mandria mea cea mai mare. A fost foarte frumos, am mers in turnee, filmari la televiziuni…”, isi aminteste ea, cu nostalgie.
In palmaresul coregrafei s-au strans in acel an reprezentatii pe scene din Israel, Spania, Italia, Republica Moldova si prin toata tara. Clujeanca a dansat la emisiuni ca “Stele de 5 stele ” de la TVR 1, “Remember Bocanet”, la emisiunea Corinei Chiriac si multe altele.
“Tot ce am dansat a fost in genul cabaret, cel care imi este cel mai drag. Iti deschide orizonturile”, a marturisit ea.
In 2011, familia de artisti se muta inapoi la Cluj, iar Dana devine coregraf al Clubului Cultural Observator, din cadrul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN).
“Am venit aici cu multe vise si cu multe planuri. Am decis ca trupa de dans modern a universitatii sa se numeasca tot Nova, asa cum s-a numit timp de peste 30 de ani”, a mai spus ea.
“Toti dansatorii sunt studenti. Ei au satisfactia de a dansa pe scena si a face parte dintr-o trupa, iar eu ma bucur sa reusesc sa fac cu ei ceva ce nu au visat niciodata. Asta e bucuria mea cea mai mare”, se destainuie coregrafa.
Spectacolele Novei le sunt destinate tot studentilor politehnisti, asa ca au loc pe scena Casei de Cultura a Studentilor (CCS), in Marasti sau Observator.
“Nu e greu deloc sa lucrezi cu studentii de la UTCN. Trebuie doar sa iti placa si sa te apropii de ei. Am ramas prietena si cu cei vechi. Inca mai tinem legatura si, in cazul in care am nevoie, sa zicem, de un dansator, daca se imbolnaveste cineva, vin oricand sa ii inlocuiasca”, povesteste ea.
Trecerea de pe scene de opera si studiouri de televiziune la cluburi studentesti nu e deloc dezamagitoare, sustine clujeanca.
“Am avut si satisfactia de a lucra cu super-profesionisti, cu super decoruri si coregrafii, dar aici e altceva. Am trecut la o alta satisfactie”, puncteaza aceasta.
Studentii au tot felul de idei si preferinte, ba chiar au vrut sa invete tango, iar profesoara se straduieste sa adapteze dorintele la realitate.
“Am zis ca e mai bine sa incepem cu un vals, pentru ca tango-ul e foarte pretentios. Acum am inceput sa invatam cu Nova un stil si mai pretentios, jazz cabaret si sunt foarte incantati. Vin la sedinte la trupa de doua ori pe saptamana. Poate vi se pare putin, dar pentru niste studenti e foarte greu sa se tina de program”, explica Dana.
Ce conditii trebuie sa indeplineasca un student ca sa poata deveni un bun dansator?
“Seriozitate si dorinta de a invata. Daca ei simt ca nu e locul lor aici pleaca singuri, nu i-am zis niciodata nimanui ca nu se potriveste la dans. Daca stau de 30 de ori ca sa ii arat acelasi pas… In general, cei care nu au ureche muzicala nu mai stau aici.
Cursurile au inceput in toamna anului trecut cu multi studenti noi, pentru ca multi din vechea “gasca” au absolvit.
Miscarea nu face rau nimanui, asigura coregrafa.
“Mereu le-am spus studentilor ca pot veni chiar si in sesiune, in perioada examenelor. Acele doua-trei ore de dans sunt pentru ei o relaxare. Nu trebuie sa fie un chin, ci un mijloc de a te simti bine. Aici se socializeaza, cursantii de la dansuri sunt deja un grup de prieteni foarte apropiati. Se ajuta, chiar si la cursuri. Pe langa asta, pot sa danseze corect la un eveniment. In plus, dupa ce ai invatat vals ai o alta tinuta”, subliniaza Dana Lazar.
Fiica ei are 21 de ani si studiaza canto clasic, iar fiul coregrafei are 15 ani si este si el pasionat de arta.
In timpul liber, “profa de dans” de la Clubul Cultural Observator citeste romane psihologice si asculta multa muzica.
“As dori sa fie putin mai multa deschidere spre cultura la Cluj. Cand m-am intors aici am avut aceasta senzatie ca e un oras mort in privinta asta. Normal ca e o diferenta fata de Bucuresti, dar am speranta ca totul se va imbunatati, cu timpul”, a conchis ea.