Daiana Jelescu, o tânără care îmbină cu grație caritatea și baletul, într-un suflet sensibil

Daiana Jelescu e o tânără de 21 de ani care, de la 7 ani, și-a descoperit pasiunea pentru balet, pasiune cultivată inițial la Liceul de Coregrafie din Cluj-Napoca, iar acum la Conservator. Un suflet sensibil, încă din primii ani de facultate, Daiana a început să organizeze spectacole în sprijinul celor aflați în nevoie, reprezentații în care a îmbinat armonios spiritul caritabil cu dansul clasic. De o jumătate de an, ea le predă balet unor tineri cu sindrom Down, tineri care vor participa în luna ianuarie la un spectacol organizat de Daiana la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, un eveniment prin care tânăra artistă își dorește să demonstreze faptul că arta poate avea și un rol terapeutic și că, indiferent de piedici, poți străluci!

De mică, Daiana și-a dorit să devină profesoară de balet

Daiana s-a născut în Oradea și a început baletul la 7 ani, în Târgu-Mureș, unde s-a mutat cu familia. Pasul grațios în lumea artei a fost unul firesc. Ea avea de mică toate calitățile necesare pentru dansul clasic: era foarte slăbuță, foarte elastică și îi plăcea să fie în centrul atenției! 

Încă de la început, ca o emulație față de profesoara ei de balet, Ilia Kemedi, pe care o admira foarte mult, Daiana și-a dorit să devină, la rândul ei, profesoară de balet. A urmat, așadar, toate treptele dificile, dar necesare, pentru a-și împlini visul. În clasa a IV-a a dat admitere la Liceul de Coregrafie din Cluj-Napoca, unde a urmat studiile, începând cu clasa a V-a. Astfel, la numai 10 ani, a trebuit să-și facă curaj și să se mute într-un oraș nou, departe de familie. Clujul a adoptat-o însă, iar acum Daiana se simte ca acasă aici.

Încă din timpul liceului, tânăra a început să evolueze pe scenă – a făcut practică la Opera Maghiară, a participat la proiecte dedicate tinerilor artiști și a colaborat cu o companie a lui Alex Wolf, într-un turneu în toată țara și în Italia, cu spectacolul „Spărgătorul de nuci”.

După liceu, Daiana a vrut să depășească limitele a ceea ce învățase la școală

După absolvirea liceului, Daiana Jelescu a fost admisă la Conservator și, pentru că și-a dorit să evolueze dincolo de limitele a ceea ce învățase la școală, a început să colaboreze și cu compania lui Mario Grosu – Mario Dance Atelier:

„Am vrut să fac ceva mai interesant, să fiu un pic mai nonconformistă, și am început să dansez în compania lui Mario. L-am admirat foarte mult pe Mario și m-am simțit foarte bine în trupa lui pentru că avea spectacole curajoase și punea pe scenă orice îi trecea prin cap! Am avut ocazia de a dansa în spectacolul «Vissi D’Arte», însă pe urmă am renunțat, pentru că nu îmi mai permitea timpul să mai continui.

La Mario Dance Atelier mi-a plăcut că am avut șansa să practic și alte stiluri de dans pe care în școală nu le-am putut dansa – de exemplu, cabaretul – și îmi plăceau spectacolele lui pentru că erau de divertisment și aveau deschidere și la un alt fel de public!”

Cu ajutorul lui Mario Grosu, dar la inițiativa ei, Daiana a organizat, în primul an de facultate, un spectacol de caritate pentru balerinul Bogdan Nicula, care era bolnav de scleroză. Încă de atunci a început să se manifeste, prin artă, latura ei altruistă:

„Prin acest spectacol am strâns fonduri pe care le-am trimis familiei sale și cea mai mare mulțumire a fost că la spectacolul nostru în public erau și membrii familiei!”, își amintește Daiana.

După ce și-a încheiat colaborarea cu Mario Grosu, tânăra artistă a plecat la Roma, unde a făcut balet alături de balerini de la opera din Roma și de la cea din Bosnia:

„La Roma am lucrat cu maestrul Boris Tonin Nikisch și acolo am avut foarte multe revelații în ceea ce privește dansul clasic! A fost cea mai frumoasă experiență artistică din viața mea!”

După ce s-a întors de la Roma, în anul II de facultate, Daiana a organizat un nou spectacol caritabil, de data aceasta pentru victimele de la Colectiv:

„M-am ocupat singură de organizarea acestui eveniment, încurajată de profesoara mea, doamna Ina Hudea. În spectacol am dansat și eu, și colegii mei, au fost arii din opere celebre și a prins foarte bine la public! Suma care s-a strâns am donat-o spitalelor de arși din București”, povestește Daiana.

Din anul II de facultate, visul Daianei de a preda balet a început să prindă contur

Din anul II de facultate, visul Daianei de a preda balet a început să devină realitate. A predat mai întâi la grădinițe, iar anul următor a început cursurile cu copiii din Alba-Iulia, la Casa de Cultură a Sindicatelor, în colaborare cu Mircea Baritchi.

De o jumătate de an, Daiana le predă balet și copiilor cu sindromul Down, iar în luna ianuarie va organiza un spectacol de balet în cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, unde vor participa și cursanții ei, alături de alți balerini. Daiana își dorește ca acest spectacol să fie un act de încurajare pentru toți oamenii cu dizabilități, prin care aceștia să înțeleagă faptul că arta poate avea și un rol terapeutic și că, „indiferent de piedici, poți străluci!”

Daiana Jelescu este, în prezent, atât studentă, cât și profesoară. Ea consideră că predatul în sine o ajută foarte mult să aprofundeze arta coregrafică - nu doar îi învață, ci și învață de la elevii săi:

„E ușor să lucrezi cu ei, pentru că simt că au o foarte mare admirație față de mine și mă văd ca un exemplu! Din acest motiv, ei și absorb fiecare lucru pe care îl zic sau îl fac, iar asta mă ajută și pe mine! Ei practic mă învață multe, îmi crește cumva și mie stima de sine și copiii sunt pentru mine un exemplu de ambiție! La fiecare oră cu copiii cu sindrom Down mă gândesc că, dacă ei pot, eu de ce nu aș putea?”

Planuri de viitor în pași de balet

Început de la 7 ani, baletul a fost pentru Daiana pe primul loc în sfera preocupărilor, practic, întreaga viață. Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea sa artistică a fost însă facultatea:

„E locul unde ești înconjurat de oameni de carieră, de oameni care pot să te ajute să devii ceea ce îți dorești, să îți urmezi idealurile! Academia de Muzică mi-a oferit foarte mult sprijin în realizarea proiectelor mele și am avut șansa de a face și alte lucruri față de cele cu care eram obișnuită. Am început să studiez regia de balet, care a devenit deja o a doua pasiune, și am avut prilejul să joc în piese de teatru și să studiez arta dramatică.”

După finalizarea studiilor, Daiana își dorește să se perfecționeze în străinătate, să susțină studii de dans clasic în mai multe țări și să continue colaborarea cu elevii săi și cu tinerii cu sindromul Down:

„Vreau să facem să crească proiectul cu copiii cu sindromul Down, să devenim o echipă mai mare, să putem realiza proiecte mai ample! Tot timpul am învățat să merg mai departe, chiar și când lucrurile nu au funcționat chiar așa cum mi-aș fi dorit, și o lecție de viață foarte importantă pe care am învățat-o a fost să nu mă las demoralizată de criticile venite din partea altora, pentru că gloria personală nu se măsoară în raport cu alții!

Eu i-aș încuraja pe toți copiii și tinerii să încerce, cel puțin, baletul, pentru că aduce foarte multe beneficii, pe care le recunoști în timp! Devii un om foarte disciplinat, atent la detalii, devii mai matur în gândire, iar în mediul artistic ești departe de influențele negative din viața de zi cu zi!”, conchide Daiana.

Adauga comentariu