In vizor

Cutia Taranului, o initiativa care aduce mancare din gospodaria taranului direct pe masa orasenilor

Legume proaspat culese din gradini pline de rod din sate iau de cativa ani drumul Clujului si ajung direct in casele orasenilor, in cutii aduse chiar de producatori. Pe parcurs, a intrat in proiect si Bucurestiul si cutia s-a imbogatit cu paine, lactate si chiar carne de miel. Ideea a fost “importata” din Israel si a pornit din comuna clujeana Mociu. Se numeste Cutia Taranului si are in spate munca de voluntariat a doi tineri, Andreea si Ronen.

Inca de la inceput, organizatorii proiectului si-au propus sareinvie o relatie pretioasa, traditionala si de incredere intre taranii care cultiva si cresc mancare si cei ce traiesc in oras”. Concret, oraseanul isi alege o cutie de pe site-ul proiectului, de la un producator din apropiere. Poate alege legume si zarzavaturi intr-o cantitate potrivita pentru doua, trei sau patru persoane, cu leustean, patrunjel, cimbru, marar, busuioc, morcov, ceapa, usturoi, telina, dovlecei, varza, conopida, gulii, brocoli, vinete, ardei, rosii, castraveti, cartofi, salata, varza chinezeasca, fasole verde, ridichi, dovleac de placinta, seminte de dovleac ori seminte de floarea soarelui.

Cutia cu branzeturi contine diferite tipuri de branzeturi si lactate avand la baza exclusiv laptele de capra: telemea proaspata, telemea maturata, branza in ulei de masline cu mix de condimente, telemea cu chimion si lapte batut sau proaspat. Cutia brutarului poate contine doua tipuri de paine si 1 antreu / desert “dintr-o lista creata special pentru a nu plictisi”.

“Painea noastra este speciala deoarece pentru dospirea aluatului folosim maia facuta de noi din faina integrala din boabe de secara proaspat macinate si NU folosim drojdie comerciala”, se arata pe pagina sectiunii, semnata de Lucian si Lidia Dutu din Popesti – Leordeni, Ilfov.

La Cluj, Cutia Brutarului vine de la Raul Alb, din Hunedoara si include si bunatati suplimentare, de la dulceata de lapte, cozonac cu rahat, mustar taranesc ori gem din fructe de soc, dude sau macese.

In ”meniu” mai figureaza o cutie, cea de Pasti, furnizata doar o data pe an, cu carne de miel.

Primele Cutii ale taranului au fost pregatite la Mociu si livrate in Cluj-Napoca in iunie 2012, la initiativa Andreei Luncasu si a sotului sau, israelianul Ronen Hirsch.

“Noi am locuit in Israel mai bine de 11 ani. Acolo proiectul functioneaza de multa vreme si ni s-a parut o idee minunata. Dupa ce ne-am mutat in Mociu, in urma cu 3 ani si jumatate, am intalnit familii de tarani care se descurcau greu. Munceau mult, lucrau pamantul responsabil, in mod traditional, apoi stateau cu produsele in piata si vindeau atat de putin din ele… se arunca atat de mult, desi produsele erau foarte bune si sanatoase. Am pornit proiectul pentru a-i ajuta pe Ildi si Levente, niste vecini de-ai nostri de la care ne luam atunci, la inceput, marea majoritate a mancarii pe care o consumam”, a povestit Andreea Luncasu, pentru Ziar de Cluj.

Familiile de tarani au fost reticente la inceput.

“Nu isi puteau imagina ca un proiect de felul asta ar putea functiona, pentru ca nu intelegeau de ce vrem noi sa-i ajutam si nu le cerem nimic in schimb, pentru ca le era greu sa renunte la locul din piata pentru ceva care li se parea nesigur. Dar am inceput, incet, timid, si cu toate astea, foarte rapid proiectul a prins viata. Dupa ce am pornit promovarea online, in foarte scurt timp beneficiarii au inceput sa se inscrie. In ritm foarte alert – dovada ca si cererea era foarte mare pentru produse naturale, crescute traditional. Feedback-ul a fost imediat. Familiile multumite au continuat sa recomande proiectul cunoscutilor lor”, a continuat Andreea.

In prezent, sunt cooptate in proiect 8 familii de tarani si se livreaza la mai mult de 250 de beneficiari.

“A fost incredibil sa vedem ca munca familiilor de tarani e in sfarsit apreciata la adevarata valoare. E un sentiment tare special sa vedem ca am reusit sa-i sprijinim intr-un fel, toata munca lor merita asta!”, a apreciat clujeanca.

Beneficiile proiectului se indreapta in doua directii. Pentru tarani, ca cel mai important este ca nu mai trebuie sa stea la piata si apoi sa arunce multe dintre produse. In plus, ei stiu exact cat au de livrat in fiecare saptamana, si in felul acesta, produsele din gradinile lor sunt valorizate intr-o mult mai mare masura.

Pentru clienti, principalul avantaj este ca primesc acasa produse naturale, crescute traditional. Cutiile sunt diverse, bogate, produsele ajung, potrivit organizatoarei, “pentru prepararea mancarii pentru intreaga familie pentru o saptamana”. 

“Pana acum feedback-ul e extraordinar, atat de la beneficiari, cat si de la familiile de tarani”, a apreciat ea.

Extinderea la Bucuresti s-a intamplat organic, anul trecut.

“Am fost contactati de catre persoane care au auzit de proiectul nostru, de altfel, in modul acesta ajung familiile de tarani la noi – afla unii de la altii. Proiectul functioneaza exact la fel acolo ca si aici, doar ca aici putem sa pastram mai usor legatura atat cu taranii cat si cu beneficiarii, fiind mai aproape de ei”, a mai spus Andreea.

Cei doi soti locuiesc in prezent in satul Chesau, comuna Mociu.

“Sotul meu a creat partea tehnica si se ocupa in continuare de ea. Este foarte implicat si considera casa de la Mociu – acasa. In fond, ideea a fost a lui, sau ma rog, am personalizat-o pentru Romania, impreuna”, a marturisit aceasta.

Preturile cutiilor sunt constante, chiar daca continutul lor difera. Cutiile se  umplu cu ce se culege in saptamana respectiva, dar ca si valoare, se mentine aceeasi – in jur 40 lei, mergand pana la 70 lei, in functie de tipul de cutie si de marimea ei.

Cele mai apreciate produse de pana acum sunt legumele.Despre beneficiile financiare pe care Cutia Taranului le aduce initiatorilor sai, Andreea Luncasu precizeaza ca nu exista.

“Nu avem comision din vanzari. Munca noastra este voluntara”, puncteaza ea.

Proiectul nu a intampinat piedici, insa, in privinta posibilului sprijin din partea autoritatilor, initiatoarea spune doar ca “sa nu ne stea in cale”.

Laszlo si Iutka Gyurka, din Cluj-Napoca participa la Cutia Taranului de anul trecut. Ii ajuta si fiicele, Andreea si Orsi.

“Suntem hostezeni clujeni din stramosi si suntem mandri ca facem aceasta activitate si ca putem continua traditia stramosilor nostri. Ne dorim sa invatam tinerii despre istoria hostezenilor si despre traditiile lor”, arata ei pe site-ul proiectului.

Au o taraba si vand si in Piata Mihai Viteazul, dar nu merge prea bine treaba acolo, dupa cum a marturisit gospodarul. 

„Punem in cutii tot ce avem proaspat in gradina, de la ceapa pana la cartofi si mazare, ce e acum, de sezon. Astazi culegem, apoi seara le spalam si le aranjam in cutii si a doua zi le livram in tot Clujul, in fiecare marti si joi. Le plac clujenilor, ca sunt proaspete, numai laude am auzit pana acum. Toti ne intreaba de rosii, dar inca nu s-au facut”, dezvaluie Laszo Gyurka, pentru Ziar de Cluj.

Despre ploile necontenite din ultima vreme, omul spune ca sunt bune pentru agricultura.

“Pana acum a fost seceta, crapase pamantul. Stam la camp 19-20 de ore, mereu este de lucru. Castigul e la fel ca la piata, doar ca aici nu platim chiria, care nu-i ieftina. Daca as mai avea vreo 4-5 maini in plus, ne-am putea si extinde”, a incheiat el, sugubat.

Foto: citynews.ro, adevarul.ro, cutiataranului.ro, Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *