Cum trecem mai ușor prin perioada stresantă a pandemiei COVID 19. Sfaturile unui profesor de la Facultatea de Psihologie

Prof. univ. dr. Aurora Szentágotai Tătar de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației  oferă informații despre impactul psihologic în perioada pandemiei și ce putem face pentru diminuarea efectelor negative. 

”Răspândirea virusului COVID-19 a afectat în mod semnificativ viața de zi cu zi a unei mari părți din populația lumii. După cum era și normal, dat fiind numărul mare de cazuri și măsurile luate pentru reducerea răspândirii viruslui atenția s-a focalizat asupra costurilor medicale și economice ale pandemiei. Devin însă tot mai evidente costurile psihologice și sociale ale acesteia”, explică prof.dr. Aurora Szentágotai Tătar. 

Situațiile pe care le percepem în general ca stresante și care pot duce la reacții emoționale negative au trei caracteristici principale: 

  • Gradul de predictibilitate – cu cât predictibilitatea este mai redusă, cu atât stresul este mai crescut. 
  • Controlabilitate – cu cât controlul perceput este mai scăzut cu atât stresul este mai crescut 
  • Relevanța personală - cu cât relevanța personală este mai mare, cu atât intensitatea emoțiilor va fi mai mare 

”În cazul pandemiei cu care ne confruntăm avem toate cele trei ingrediente care fac ca o situație să fie stresantă: predictibilitate scăzută, control scăzut și relevanță personală crescută.  Studiile realizate în ultimele lunii evidențiază pe eșantioane mari de populație creșterea semnificativă ale nivelurilor de anxietate, depresie, probleme de somn, consumul de droguri, consumul de alcool, mâncatul în exces, utilizarea excesivă a internetului, jocuri de noroc. În urma măsurilor și recomandărilor privind distanțarea socială foarte mulți oameni au ajuns să trăiască pentru prima dată o separare prelungită și nedorită de cei dragi ceea ce a dus la creșteri foarte mari ale nivelurilor de singurătate.   Extrem de îngrijorătoare este creșterea intensității și frecvenței ideației suicidare și a numărului persoanelor care aleg să își ia viața fiind că simt că nu pot să facă față efectelor pandemiei mai ales pe fondul izolării sociale”, potrivit prof.dr. Aurora Szentágotai Tătar. 

Grupuri de risc 

Chiar dacă impactul pandemiei este resimțit de toate categoriile sociale și de vârstă, există câteva grupuri de risc crescut: 

  • Cei cu boli mintale sau fizice preexistente 
  • Cei care și-au pierdut locul de muncă 
  • Cei care se confruntă cu dificultăți financiare majore 
  • Cei care au pierdut pe cineva apropiat 
  • Cei care au un risc crescut de îmbolnăvire (vârstnici sau bolnavi cronici) 
  • Persoane expuse prin natura meseriei 

Ce putem face fiecare dintre noi pentru a limita sau preveni efectele psihologice negative ale acestei pandemii 

  • Să înțelegem că frica și tristețea sunt normale în acest context 
  • Să încercăm să ne limităm expunerea la informațiile legate de pandemie pentru că această expunere poate crește nivelul de anxietate.  
  • Să ne monitorizăm gândurile și emoțiile. Atunci când emoțiile negative devin copleșitoare și dificil de controlat la baza lor sunt de regulă gânduri problematice. Să modificăm aceste gânduri pentru a le reduce impactul emoțional.  
  • Gândurile problematice pot fi: neacceptarea realității, exagerarea sau catastrofarea unui eveniment, gândul că nu îl vom putea suporta.  Dacă anxietatea, depresia, furia și iritabilitatea sunt puternice și incontrolabile SĂ VORBIM despre aceste lucruri cu cineva apropiat sau să cerem ajutorul unei specialist. Foarte mulți psihologi și psihiatrii oferă servicii online.  
  • Să stabilim și să urmăm rutine. Să ne fixăm obiective clare pentru fiecare zi și să încercăm să le atingem.  
  • Să dormim normal. Să mâncăm sănătos. Să facem exercițiu fizic.  
  • Să încercăm să petrecem cât mai mult timp afară.  
  • Dacă luăm medicamente să le luăm în mod responsabil și doar așa cum ne-au fost prescrise.  
  • Să ne facem timp pentru lucrurile care ne plac 
  • Să înțelegem că distanțarea fizică nu înseamnă în niciun caz distanțare emoțională. Să încercăm să rămânem în contact și să ne menținem relațiile cu ceilalți, profitând de avantajele pe care ni le oferă tehnologia. 
  •  Să ne dezvoltăm o rețea socială de suport, chiar dacă este în mediul virtual și să îi includem în această rețea pe cei care știm că suferă de singurătate sau de emoții negative. 
  •  Să ne gândim în permanență la impactul colectiv, la impactul asupra celorlalți a atitudinilor și acțiunilor noastre. 

Adauga comentariu